Partners

Asta e explicaţia dexului:

"Ora unu/douăzeci și unu, deci numerale masculine pe lângă un substantiv feminin, constituie excepții, explicabile prin faptul că moștenesc forma inițială a felului cum era exprimat timpul, un ceas după miezul zilei/nopții, mai pe scurt, ceasul unu, iar prin rostire prescurtată, unu (e ceasul unu sau, simplu, e unu). Apoi, forma de masculin, deja impusă, s-a păstrat și pe lângă femininul oră: ora unu. În schimb, în cazurile ora două/douăsprezece/douăzeci și două, s-a impus forma de feminin, care este și cea de neutru plural: două ceasuri după miezul zilei/nopții, de unde ceasurile sau ceasul două, apoi ora două etc. Este de neînțeles cum cineva poate rosti ora doisprezece, atâta timp cât nu va spune niciodată ora doi!".

Explicatia dexului? Pare mai degraba cineva care scrie pe un forum.

Eu am pe langa meteo o mare pasiune pentru istorie. Iar lingvistica cu istoria merg mana-n mana. S-au impus multe forme, insa s-a impus forma dintr-o anumita regiune, care intamplator face ca acea regiune sa fie capitala. Daca in 1918 se muta capitala la Alba sau Cluj, limba romana literara arata destul de diferit azi. Asa in Moldova si Ardeal sunt multe regionalisme, iar accentul muntenesc s-a impus ca forma. In Ardeal, Maramures, Crisana, nu stiu in Banat, in orice sat ati merge, si-o buna parte din cei de la oras pronunta ora doi. S-a impus ora doua fara logica. Acea explicatie cu un ceas si doua ceasuri n-are relevanta pentru mine. La fel cum s-au impus de-a lungul timpului multe alte forme ale unor cuvinte, forme utilizate in special in zona Bucurestiului, asa s-a impus si ora doua. Sa nu uitam si ca Academia Romana, in ultima suta de ani a latinizat foarte mult limba romana. Am ajuns azi, ca nevasta mea care n-a crescut deloc la bunici la tara, sa nu se inteleaga cu bunica mea. Jumatate din cuvinte nu stia ce inseamna cand am mers cu ea prima data la bunici. In afara de termeni legati de familie in special, care denota substratul latin al limbii, toate zonele unui sat sau ulitele cum li se spune la strazi au denumiri slave, grui, botorca, hula, razoare, gruiet etc. Denumirile bisericesti tradeaza limba slavona folosita pana acum o suta si ceva de ani in liturghii. Denumirile de obiecte casnice, sunt jumi-juma, de origine slava si latina. Ce e interesant e faptul ca in zona de centru a tarii au ramas multe forme latine ale unor cuvinte aproape nemodificate. Tot in zona Ardealului, inevitabil s-au impus si forme preluate din maghiara, insa si in maghiara exista foarte multe cuvinte preluate din romana. Am in calculator o lista intreaga de cuvinte folosite la tara, pentru a nu se pierde, pentru ca doar bunicii mei si cei de-o seama cu ei le mai folosesc. In rest, noi le mai folosim in gluma uneori, dar uzul lor s-a oprit practic. Sunt multe de discutat, si desi academia e cea care da tonul, pana la urma limba e cea pe care o vorbesc cei mai multi. Si daca un sat, un oras sau un judet sau o regiune pronunta intr-un anume fel, oricat ar spune academia ca nu e corect, acea forma trebuie acceptata pentru ca s-a impus.

_________________
flash=290,130]http://www.wunderground.com/swf/pws_mini_rf_nc.swf?station=IWEYBRID15&freq=30&units=metric&lang=EN[/flash]

Scuză-mă Sorine dar e penibil, ora doi, cum să spui ora doi, e o oră, două ore nu o oră, doi ore.
Cum ţi se pare, de exemplu, mai avem doizeci de ore de aşteptat ?
Dacă asta o spunea un ungur era de înţeles dar nu un român, schimbăm forma numeralului şi-l conjugăm cum ne place ?

Tu cum spui? Masina unu si masina doi sau masina unu, masina doua? N-are legatura numeralul Eugene. Sau inca una. Locuiesti pe str. X, scara doi, ap.trei sau scara doua, ap.trei? Sau in sport. Concurenta unu pe culoarul trei, concurenta doi pe culoarul trei sau concurenta doua pe culoarul trei?

Sorin, acolo lipsește un cuvînt, „numărul”, citește aici: http://thescienceinmymind.blogspot.ro/2 ... lului.html. Concurenta doi de pe culoarul 3 înseamnă concurenta *cu* numărul doi de pe culoarul *cu* numărul trei. Doi, trei sînt numerale de identificare, nu numerale cu valoare adjectivală, cărora li s-ar impune acordul în gen.

Hai să revenim la meteorologie.

_________________
Jucatorii de tenis se impart in doua categorii, PETE SAMPRAS si restul.

Sa revenim. Foarte frustrante aceste zile. Daca miercuri m fost prea nordici si ne-am ales doar cu putina ploaie, acum suntem prea sudici. Precipitatiile au coborat frumos pana fix la intrarea nordica a Muresului, moment in care au inceput sa se deplaseze de la vest la est. Asadar, incepand cu prima comuna de la nord de oras ninge bine de tot, in timp ce in oras abia au cazut 2-3 fulgi si probabil cam atat. Inca nu imi fac griji pentru ca avem temperaturi mari de infruntat, dar sper sa nu ratam si ultima ninsoare de dinaintea intrarii in regim anticiclonic, astfel sa ratam si gerul aferent.

Suntem gaura neagra din Ardeal. Singura statie fara zapada. Frumos...

Lasa ca acuma va albeste putin si pe voi, 2-3 cm macar tot iei si tu

2cm pana la urma. De decor. Vor disparea repede.

Am primit si noi 4-5cm in sfarsit. Decent. Cam ce dadeau si modelele. Sa vedem acum inseninarea de maine ce efect va avea. Mi-e teama ca noaptea asta va fi acoperita si nu va ingheta stratul, iar maine se va insenina poate chiar de dimineata, astfel ca maxima poate ajunge la 2-3 grade si cu soare va zdruncina serios stratul de zapada. Daca ramanem pana spre amiaz acoperiti va fi perfect. Dupa o noapte geroasa va ingheta bine stratul care e destul de plin de apa, astfel soarele ziua nu va mai avea mare efect asupra lui. De obicei stam prost cu timeingul in astfel de situatii. Sper sa n-am dreptate din nou. Acesti 4cm de la statie sunt sub recordul sezonului de 5cm din noiembrie. Nu trebuie sa mergem prea departe cu recordurile proaste. Acum 2 ierni am avut strat maxim de 4cm, nu e un record pentru iarna, ma refer la cele 3 luni, insa e un record pentru un sezon rece. Am avut 3 ierni cu zapada mai mica in cele 3 luni, insa am avut mai mult in extrasezon, noiembrie sau martie, chiar aprilie. Insa sezonul 2015-2016 a produs un maxim doar de 4cm, un record absolut dupa 1960.

Pai daca e un record pt un intreg sezon rece atunci e record si pt iarna...sau imi scapa ceva?

Vad ca voi stati mult mai prost la capitolul zapada fata de Cluj. O sa postez si eu cele mai mici grosimi ale zapezii din ultimii 40 de ani.

Am impartit eu cumva firul in 4. Iarna, ma refer la cele 3 luni, decembrie-februarie, iar sezon rece la intreaga perioada octombrie-aprilie.