Partners

Iminenta intrare a jucătorilor privaţi pe piaţa prognozelor meteo s-ar putea traduce pentru ANM prin pierderea unei mari părţi din veniturile generate de serviciile oferite contra cost, cifrate în prezent la peste 2 mil. euro.

Pe cât de importantă, pe atât de facilă a devenit prognozarea vremii datorită sateliţilor care furnizează în timp real informaţii preţioase pentru locuitorii din toate colţurile lumii. Dar analizele şi predicţiile pe termen mediu sau lung care stau în spatele pictogramelor ce semnalează ceaţă, ninsoare sau caniculă nu sunt la îndemâna oricui. Acestea sunt interpretate şi furnizate de specialiştii în meteorologie, fizică, matematică de la Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), instituţie salvată de la desfiinţare de către Mugur Isărescu, pe vremea când era prim-ministru. Mai mult, guvernatorul BNR a aprobat şi o importantă finanţare pentru modernizarea instituţiei. „Isărescu a dat atunci 55 de milioane de dolari, investiţie ce a făcut ca România să aibă astăzi cel mai performant sistem din sud-estul Europei“, spune, pentru Capital, Ion Sandu, directorul general al ANM. El adaugă însă că performantului echipament îi lipseşte doar un super-computer „care costă trei milioane de euro“, dar pe care „am renunţat să-l mai achiziţionăm din cauza costurilor curentului electric“. Din fericire, unul dintre programele Ministerului Comunicaţiilor este legat de dezvoltarea unui sistem naţional de sateliţi, la care se va conecta şi ANM, reuşind, astfel, să substituie lipsa computerului. Până atunci, specialiştii meteo au la dispoziţie un computer care permite să ruleze prognoza meteo „la un pas de grilă de 47 de km pătraţi“.

Un client de 100.000 de euro/an

Chiar dacă mulţi nu asociază prognozele meteo cu afacerile, ANM obţine venituri importante din contractele încheiate cu diverse companii. Şi asta pentru că in­formaţiile sale despre vreme pot da cod roşu, galben sau verde pentru afacerile multor întreprinzători, mai ales ale celor care activează în sectoarele energie, agricultură sau aviaţie. Printre clienţii fideli ai instituţiei se numără Transgaz şi Hidroelectrica, dar cel mai mare este Romatsa, care plăteşte anual circa 100.000 de euro pentru a afla starea vremii.

Specialiştii de la Meteo mai fac bani şi de la investitorii în domeniul energiei neconvenţionale, cărora le pun la dispoziţie hărţi şi analize care evidenţiază potenţialul eolian sau solar al anumitor zone. De ce este important să ai un asemenea raport de la ANM? „Există locuri unde s-au montat aiurea morile de vânt. S-au cheltuit 80.000 de euro doar pentru un singur stâlp şi nu au vânt“, explică Sandu. „Un exemplu este parcul eolian de la Năvodari. Dacă cei care l-au construit veneau la ANM, ar fi primit harta care le arăta că în acea zonă era un loc şi mai bun pentru construcţie“, adaugă acesta. Preţul pentru o analiză completă a zonei variază între 3.000 şi 5.000 de lei, însă investitorul primeşte gratuit o primă hartă care relevă potenţialul investiţiei.

Serviciile prestate pe bază de contract companiilor contribuie cu peste zece milioane de lei (peste 2,3 milioane de euro) anual la veniturile instituţiei, grosul provenind de la bugetul statului, finanţare care, în 2009 şi 2010, se ridică la 48 de milioane de lei (11,4 milioane de euro), faţă de 52 de milioane de lei (14,1 milioane de euro), suma aferentă anului 2008. „Suntem la limita de supravieţuire. Aceste contracte private, care nu sunt mari, ne asigură totuşi continuitatea până vin banii de la buget“, spune Sandu.

Pierdere estimată: 20% din venituri

Agenţia îşi mai protejează veniturile anunţând doar prognoza pentru intervalul unei zile. Mai exact, cei care nu plătesc abonament nu pot vedea prognoza decât pentru următoarele 24 de ore. „Dacă punem prognoza pe trei zile pe site, ne-am autodesfiinţat“, explică oficialul. Este de aşteptat ca ANM să piardă în curând poziţia sa de pe piaţa de profil, întrucât, respectând trendul din Europa, pe segmentul prognozelor meteo competiţia se înteţeşte. „Vor veni firme private care vor face prognoza, firme cu doi-trei angajaţi, care au costuri mici şi care iau majoritatea informaţiilor de pe internet“, se plânge directorul. „La noi n-au ajuns încă firmele private să funcţioneze, dar sunt presiuni foarte mari. Vin să ceară arhiva meteorologică pe un preţ simbolic ca să-şi facă prognoza lor“, explică el, adăugând că „pierderea estimată va fi de circa 20% din cifra de afaceri şi astfel o să ajungem ca în Ungaria sau Austria, unde agenţiile de stat au rămas fără niciun venit comercial“.

Câştig
În 2009, ANM a avut un profit de circa un milion de euro, sumă care a ajutat instituţia, în primele luni ale anului, să plătească salariile şi facturile până când va primi bani de la buget

1.285 de angajaţi va avea ANM în 2012, reprezentând personalul minim cu care instituţia poate funcţiona. Restructurarea a început de la 1.500 de salariaţi

La noi n-au ajuns încă firmele private să funcţioneze, dar sunt presiuni foarte mari.

Vin să ceară arhiva meteorologică pe un preţ simbolic ca să-şi facă prognoza lor