Partners

Am decis sa deschid eu acest topic fiindca tot am vorbit in ultimul timp de regiuni, regionalisme.Incep cu un dictionar ardelenesc gasit pe net.O sa incerc sa-l mai imbunatatesc pt ca desi n-ati crede, pe langa aceste cuvinte mai sunt inca destule specifice zonei.Imi vine in minte ideea lui Voronin cu dictionarul moldovenesc-roman.Mai degraba ar merge unul ardelenesc-roman , glumesc, evident .

musai = neapărat

pălant = gard

blid = farfurie

oblu = drept

cloţan = şobolan

drod = sârmă

jeb = buzunar

nădragi = pantaloni

laibăr = vestă, bluză mai groasă fără mâneci

sfeter = vestă, bluză mai groasă fără mâneci

curechi = varză

pitioci = cartofi

poprică = boia

jită = vacă

badog = bidon

baraboi = cartofi

grumpli=cartofi

lichiu = plăcintă (de obicei cu varza)

palanieţ = plăcintă (de obicei cu varza)

uşag = ziar

copârşău = sicriu

cucuruz = porumb

păpăraie = omletă

oloi = ulei

bolund = nebun

şpaiţ = cămară

găbănaş = depozit unde se ţin cereale

şopru= depozit unde se ţin cereale

grumaz = gât

hâdă = urâtă

cuşmă = căciulă

a duhăni = a fuma

târnaţ = prispă

conie = bucătărie de vară

porodice = roşie

bostan = dovleac pentru porci

moşâni = chibrite

lipideu = cearceaf

bulendre = haine vechi

prund = nisip

goz = mizerie

fiteu = sobă

a ţâpa = a arunca

rişcaş = orez

găoază = gaură

ai = usturoi

năfrămuţă = batistă

bumbi = nasturi

vană = cadă

scoverzi = gogoşi

beteag = bolnav

lebeniţă = pepene verde

ciur = sită

hăbăuc = aiurit

o ţâră = un pic

mămăruţă = buburuză

şubă = palton gros

laiţă = bancă simpla din 2 picioare şi o scândură

poiată = grajd pentru vaci

oblon = alea din lemn ce se inchid peste ferestre sau o încăpere mică din poiată

fioc = sertar

bistoş = sigur

glajă = sticlă

hintă = leagăn

budigăi = pantaloni

dărab = bucată

ocoş = care se ţine deştept

laboş = cratiţă

ţandură = aşchie

a sudui = a certa

a molfăi = a mesteca

jupi = crengi subţiri legate împreună

bitang = copil nelegitim, copil din flori

tolomac = bleg, tont

lobdă = minge

tătăişe = cumnate

şogor = cumnat

a ţuca = a pupa

tină = noroi

ţarcă = coţofană

hulpav = lacom

a rugui = a da cu piciorul

jin = vin

mintenaş = imediat

straiţă = traistă

ler = cuptorul

găune = bondar, viespe

a boscorodi = a bombăni, a da din gură

jordă = nuia

cotârleaţă = coteţ de găini

ticlăzău = fier de călcat

batăr = cel puţin, măcar

bidiganie = dihanie sau insectă

ciotârnă = streaşină

ştrimfi = ciorapi

ştreang = funie

ştergar = prosop

tolcer = pâlnie

ostoiete = linişteştete

amu = acuma

uioş = haină groasă

ogradă = curte

colb = praf

a tica = a cădea

cir = apa care rămâne după ce faci mămăliga

a frământa = a amesteca

cărpător = bucată de lemn pentru tocat

dog = bucată de lemn pentru tocat

filigorie = primul hol de la intrarea in casă

morobine = corcoduşe

napci = sfeclă furajeră

pancove = gogosi

moare = zeamă de varză

a oborî = a da jos

a hâi = a răsturna

a râni = a curăţa grajdul sau coteţul

maioş = caltaboş

zamă = supă

colop = pălărie

tepşă = tigaie sau aia dreptunghiulară în care se face prajitura

câcădări = măceşe

pişcos = ardel iute

tolcer = pâlnie

dormeză = pat

ciucalău = ştiulete de porumb

tulei = tulpina porumbului

lături = mâncare pentru porci

troacă = din ce mănâncă porcii

o fele = jumătate de litru

cupa= 1 litru

a cârni = a lua curba

ţol = pătură groasă

verincă = pătură cu care se acoperea patul în timpul zilei

cursă = autobuz

cu ţârâita = foarte încet, tot câte un pic

a slobozî = a da drumu

a duriga = a rostogoli

silvoiţ = gem de prune

fidieu = capac pentru oală

sucitor = făcăleţ

cadă = butoi foarte mare făcut din doage de lemn

poliţă = raft

poi = tufe de arbuşti, spini

şoldan = purcel

purdan =copil de ţigan

boldă = magazin

jinars = ţuică JP jinars de prună

cârlan = berbec

uruială = mâncare pentru porci

porcoleţe = căpiţe de fân

copolit= uzat

Este o idee foarte buna. E bine daca am sti si zonele unde se (mai) folosesc.

Sunt vreo cateva care se folosesc si aici la mine in zona, chiar si eu le folosesc uneori, se vede ca sunt la granita cu Transilvania Trebuie sa recunosc ca m-am amuzat copios la unele cuvinte

De multe nu am auzit. Unele au sens popular, altele se folosesc la tara....

Altele auzite pe la bunici sau prin satele din zona:

ulcica= cana

pridvor, prisvard, tarnat= prispa

jumatate la cinci= ora 4 jumate

orologiu= ceas

laiţă, canapei = bancă simpla din 2 picioare şi o scândură

tinda= camera de zi

camera dinainte= camera de la rasarit sau spre poarta curtii.Se intra prima data in tinda, apoi e camera dinainte

blid, tier= farfurie

cosoi(cu sh) sau costei(tot cu sh)= constructie de lemn unde se depoziteaza cucuruzul

coticar= cotetul gainilor

bufet, crajma= bar

telenteu= cimitir

izma= menta

galite= pasarile de curte

gugi= caciula

o feldera= 15kg

o serie(cu sh)= 10 litri

un iugar= 58 arii, aprox 2 iugare= un hectar

jantuiala= zerul ramas dupa stoarcerea urdei, se foloseste la acritul ciorbelor

caralaba= gulie

lumini= lumanari

bumbi= nasturi, medicamente

toagla(cu tz)= bicicleta

sura( cu sh)= constructia care incorporeaza soprul si fanarul.Aici se tin hambarele cu cereala, fanul si otava

otava= iarba cosita a 2-a oara, de obicei in august

capalit= sapatul porumbului

zarzane, zarzare= corcoduse

mai= ficat

rarunchi= rinichi

iescale= constructie de lemn care se gaseste in poiata de unde mananca vacile

grinda= element de constructie din lemn folosit pt a sustine tavanul casei.Se foloseste de regula la casele din pamant

sos(cu sh ambii s)= stalp de regula din lemn folosit la garduri

pocie= pari de lemn care se pun la sustinerea rosiilor

melegar= un mic solar facut primavara pt rasaduri

tete, lele, luca= mod de adresare batranilor din sat, tete Vasile, luca Lena, lele Marie etc

ghibol= bivol sau om bine facut

asfintit= apus

vers= poezie care se canta la inmormantarea cuiva drag

diac= cantorul bisericii

chitros= zgarcit

tarcovnic, fat= ingrijitorul bisericii si cel care schimba lumanarile in timpul slujbei sau aduce cadelnita

modrogala= amestec sau slobozitura

slobozitura= amestecul de faina si lapte folosit la tocanita

fusaica, fusui= fasole

tiricar= amestec de malai si apa care se da la pui

Ma opresc deocamdata aici.O sa mai pun cand imi mai vin in minte mai multe.

Eu am auzit de toate si multe le folosesc cand ma duc la bunici.Cel putin aici in Mures toate de mai sus se folosesc, iar cele scrise de mine cu siguranta se folosesc.Cam 75% se aud numai la tara, si acolo la cei trecuti de 60 de ani, insa multe se mai folosesc si la oras.Sunt ce-i drept unele care nu prea se mai folosesc pt ca nu mai exista substantivul.De exemplu, opinci, itari, elementele de la razboiul de tesut, de la carul cu vaci etc.De exemplu bunica-mea nu mai tese la razboi de vreo 10 ani, iar carul n-a mai iesit din curte tot cam de atunci.Pot spune ca sunt piese de muzeu .Dar le pastram.Si portul bunicilor se afla in acea laita , carul, razboiul, lampa cu petrol pt casa, lampa pt poiata, sunt diferite cele doua, fierul de calcat sau calcatorul cum i se spunea cu jar, patul cu strajac, uite alt cuvant.Strajacul e o umplutura cu paie, se face cam de 1 metru inaltime, se imbraca intr-un lipideu, si se pune asternutul, cearsaful.Patul e unul inalt, era unul in Morometii, daca ati vazut filmul.Am dormit si eu intr-un astfel de pat.Acum doar bunica mea mai doarme in el.

Nadragi se foloseste si la mine, "Ce mah iti cazura nadragii?".

_________________
My name is Giovanni Giorgio, but everybody calls me Giorgio.

La fel si aici

Sau intrasi ca soacra-n blide.

_________________
My name is Giovanni Giorgio, but everybody calls me Giorgio.

Pai daca stiti cum e corect, de ce le mai dati denumirile alea, penibile unele dintre ele? Ma enerveaza ca unele sunt luate cum se pronunta in ungureste si sunt scrise in romaneste. Suntem ROMANI dragi ardeleni, nu UNGURI, asa ca nu le mai dati satisfactie folosind cuvinte de-ale lor.

Totusi aia cu gaoaza e tare, n-as fi stiut ca inseamna gaura.

funny ideea topicului
personal cunosc cam 90% din regionalismele scrise de sorin, ca sa nu spun ca nu putine din ele le folosim aici in cluj in limbajul curent de zi cu zi (musai, bolund, gaoaza, badog, oblu, oloi, cucuruz, grumaz, jeb, jinars, cacadari, bolda, etc....)

Andrei, nu e nimic anormal.Daca ai stii cate cuvinte romanesti, sarbesti si slovace au ungurii in limba.Peste 75% din vocabularul lor e luat de la altii.Noi mai putine cuvinte avem de la unguri decat au ungurii de la romani.Avem o gramada, oricum mai multe decat din ungureste preluate de la slavi, rusi, sarbi sau bulgari.Destul de multe preluate de la turci, iar in ultimul timp incepem sa ne "imbogatim" vocabularul cu cuvinte tiganesti.De engezisme nu mai spun nimic.Asa e limba romana.O limba total latina din punct de vedere gramatical, latina si slava la baza vocabularului, inainte de 1900 mai mult slava datorita bisericii, apoi mai mult latina, iar pe langa asta multe imprumuturi din alte limbi, turca, poloneza, maghiara, franceza etc.Dar nimic anormal.Toate limbile sunt la fel.Cel mai cunoscut exemplu care-mi vine in minte la aceasta ora este musai.Toti ar crede ca vine din ungureste, dar nu, si noi si ungurii l-am preluat de la austrieci si sasi.

a fagadi= a promite

glaja, uiaga= sticla

arvuna= avans

streche= musca mare.Exista si expresia o dat strechea-n tine, adica ai innebunit?

loitra= scara

a iscali= a semna

a petrece= a conduce pe cineva pana la poarta, mormant, bufet etc

ulita(cu tz)= strada

laturean= oaspete

leat= an; sau pronuntat cu tz inseamna bucata de lemn

comanac, clop= palarie din paie

chip= poza

pita= paine

budigai= chiloti

cerga= cuvertura de pat

uies= geaca, haina mai groasa

jilt(cu tz)= spatar la scaun

salate(cu sh)= salata verde

a molfai= a mesteca

intrognat= cu nasul infundat, racit

chiparusa(cu sh)= ardei iute

plopon= plapuma

nieriu= vanat, albastrit

ghilt(cu tz)= capcana pt animale facuta din sarma, se pune jos la copaci

ni= uite

telep= locul in care se afla casele tiganesti, un fel de cartier tiganesc sa-i zic asa.Cel mai cunoscut e telepul Bandului lui Mircea Rusu .Cartier pur tiganesc

perina= perna

a se ciumirli= a i se face greata

ojina= masa luata intre amiaz si cina, undeva in jurul orei 17

a pali= a lovi

hodina= odihna

mocicos(cu sh)= murdar

sod(cu sh)= caraghios, urat

ronghios(cu sh)= uzat, bun de aruncat la gunoi

valing= vas mai mare cu 2 toarte, sa-i zic un castron mare

conci= care se uita crucis

gombot(cu tz)= bucati rotunde de gris cu lapte umplute cu prune

silvois= gem de prune

gazdoi= om bogat

gazdusag(cu sh)= bogatie

chenies(cu sh)= om dificil, nu-i convine nimic

slana= slanina

carpator= bucata de lemn folosit pt tocat, de exemplu vinetele

teler(cu tz)= telina

galuste= sarmale

handralau= fu---angiu

mandruta(cu tz)= iubita

tolcer= palnie

joagar= fierastrau

ciurdar= vacar

ciurda= cireada

gogonea= rosia verde murata

hiba= greseala, problema

brisca(cu sh)= briceag, se mai foloseste si ca injuratura, brisca ta de copil

hover= prieten, asta l-am auzit numai aici in oras, la bunici niciodata

catanie= armata

tau= balta

gateje= lemne subtiri pt foc

cursa= autobuz

rogojina= impletitura din paie sau papura care se pune pe scaune, de obicei e rotunda

slobod la gura= barfitor

Expresii: no, tulai, amu, ioi, ie, dara, ui, ni etc

Si mai sunt inca numa' sa-mi mai aduc aminte.Cand mai se fac de-o lista mai pun.Intre timp, nimeni nimic?

La cate pui tu ne ia o gramada sa le citim, poate bagam ceva similar, ar fi aiurea sa le punem de doua ori.

Din nou vad vreo 2,3 care le mai aud si prin zona mea