Partners

https://www.meteoromania.ro/clim/caract ... _2023.html

1. CARACTERISTICI GENERALE ALE ANULUI 2023

Temperatura medie pe ţară1, 11,4 ºC, a fost cu 1,8 ºC mai mare decât mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020). Din punct de vedere termic, anomaliile au fost pozitive pentru 9 din cele 12 luni ale anului, temperatura medie lunară pe ţară fiind mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) cu valori cuprinse între 0,9 ºC (februarie) şi 5,4 ºC (ianuarie). Din cele 12 luni doar în aprilie, mai și iunie, abaterea a fost negativă, cu valori cuprinse între 0,2 ºC, în iunie și 1,6 ºC, în aprilie (Figura 1).

Anul 2023 se situează pe primul loc în topul celor mai calzi ani din România, top realizat pe baza datelor de la 129 de stații meteorologice cu șir complet în perioada 1961 – 20231 (Tabelul 1). Acest clasament este confirmat și de analiza realizată pe baza temperaturii medii pe țară2 calculată din datele de la 29 stații meteorologice cu șir complet în perioada 1900 – 2023 (Tabelul 2).


1961 – 2023
1900 – 2023

Tabelul 1. Topul celor mai calzi zece ani din România, în perioada 1961 – 2023
Nr. crt. An Temperatura medie pe țară (°C) Abaterea față de mediana intervalului de referință 1981-2010 (°C) Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (°C)
1 2023 11,38 2,31 1,78
2 2019 11,00 1,93 1,40
3 2020 10,78 1,71 1,18
4 2022 10,64 1,58 1,04
5 2015 10,58 1,52 0,98
6 2018 10,53 1,46 0,93
7 2007 10,48 1,42 0,88
8 2014 10,35 1,28 0,75
9 1994 10,24 1,18 0,64
10 2009 10,15 1,08 0,55


Figura 1. Evoluţia temperaturii medii lunară, medie pe ţară1, din România, în anul 2023, comparativ cu mediana intervalului climatologic standard (1991 - 2020)


În Figura 2 și Figura 3 se poate observa că atât tendința de evoluție a temperaturii medii anuale, medie pe țară1,2 din perioada 1961 – 2023 cât și cea din perioada 1900 – 2023 este crescătoare. Pentru intervalul 1900 – 2023, conform tendinței liniare, creșterea temperaturii este de 1,4 ºC.


1961-2023
1900-2023

Figura 2. Tendința de evoluție a temperaturii medii anuale pe țară1, din perioada 1961 – 2023


În Figura 4 și Figura 5 este reprezentată evoluția abaterii (anomaliei) temperaturii medii pe țară2 față de mediana intervalelor de referință 1991 – 2020 și 1981 - 2010, din perioada 1900 – 2023. Se observă că anul 2023 a avut cea mai mare abatere pozitivă, în ambele cazuri.


1991-2020
1981-2010

Figura 4. Evoluția abaterii temperaturii medii anuale pe țară2 față de mediana intervalului de referință 1991 -- 2020, din perioada 1900 - 2023


În 2023, temperatura medie anuală a avut valori cuprinse între -0,7 ºC, la stația meteorologică Vf. Omu și 14,2 ºC, la Constanța (Figura 6).


Figura 6. Temperatura medie anuală a aerului – 2023


Cele mai mari valori, peste 14 ºC, s-au înregistrat în lunca Dunării și în sudul litoralului. Între 12 și 14 ºC s-au înregistrat în Dobrogea și în zonele joase de câmpie din sudul, estul și vestul țării. Valori cuprinse între 8 și 12 ºC au fost în zonele subcarpatice și de podiș din Moldova și Transilvania, iar în zonele montane și în depresiunile intramontane valorile temperaturii medii anuale au variat între 2 și 8 ºC. În zonele montane foarte înalte, la peste 2200 m, temperatura medie anuală a coborât sub 0 ºC.


Figura 7. Regionarea claselor de severitate termice din anul 2023, determinate prin metoda percentilelor


Conform încadrării în clase de severitate a temperaturii medii anuale din 2023, în aproape toată țara a fost extrem de cald. În zonele montane înalte, regimul termic a fost cald si foarte cald. Abaterea temperaturii medii a aerului din 2023 față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) a fost pozitivă în toată țara (Figura 7), iar majoritatea abaterilor au depășit 1 ºC. Valori de peste 2 ºC au fost înregistrate în sudul țării, în Moldova și în Dobrogea. În vestul României și în Transilvania, anomaliile termice au fost cuprinse între 1 - 2 ºC.

Temperatura maximă în 2023 a variat între 42,0 ºC, valoare înregistrată la Zimnicea, în data de 25 iulie și la Cernavodă, în 26 iulie și 16,8ºC, la Vârful Omu, în 25 iulie. Cele mai mari zece valori ale temperaturii maxime a aerului din anul 2023 se regăsesc în Tabelul 3.

Temperatura minimă în 2023 a variat între -31,1 ºC, la Întorsura Buzăului, înregistrată în 9 februarie și -5,6 ºC, la Sulina, în 10 februarie. Cele mai mici zece valori ale temperaturii minime anuale din 2023 sunt prezentate în Tabelul 4.


Temperatura maximă
Temperatura minimă

Tabelul 3. Cele mai mari zece valori ale temperaturii maxime (ºC), înregistrate în anul 2023 și data de producere
Nr. crt. Stația meteorologică Temperatura maximă anuală (ºC) Data de producere (zz.ll)
1 Zimnicea/Cernavodă 42,0 25.07/26.07
2 Perișoru 41,8 26.07
3 Giurgiu/Fetești 41,4 26.07
4 Călărași 41,3 26.07
5 Oltenița 41,2 26.07
6 Slobozia 41,0 26.07
7 București-Filaret/Turnu Măgurele 40,9 04.08/26.07
8 Adamclisi 40,8 26.07
9 Videle 40,7 25.07
10 Videle 40,7 27.07


Cantitatea totală de precipitaţii din anul 2023, medie pe ţară3, 661,3 mm, a fost cu doar 1,4 % mai mică față de intervalul de referință standard (1991 - 2020). La nivel lunar, valorile abaterii cantității lunare de precipitații au fost negative în martie, mai, iulie - octombrie și decembrie și au variat între 2 % (iulie) și 60 % (octombrie). În restul lunilor, acestea au fost pozitive, cuprinse între 2 % (iunie) şi 121 % (noiembrie) (Figura .


Figura 8. Evoluţia cantităţii lunare de precipitaţii (mm), medie pe ţară3, din România, în anul 2023, comparativ cu mediana intervalului climatologic standard (1991 - 2020)


În Figura 9 și Figura 10 sunt redate tendințele de evoluție a cantității anuale de precipitații, medie pe țară4 din perioada 1961 – 2023 și 1900 - 2023.


1961-2023
1900-2023

Figura 9. Tendința de evoluție a cantității anuale de precipitații, medie pe țară3, din perioada 1961 – 2023


În Figura 11 și Figura 12 se poate observa evoluția abaterii cantității anuale de precipitații, medie pe țară4 față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 și 1981 - 2010, calculată în procente, din perioada 1900 - 2023.


1991-2020
1981-2010

Figura 11. Evoluția abaterii cantității anuale de precipitații, medie pe țară4 față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020, calculată în procente, din perioada 1900 – 2023


În anul 2023, cantitatea totală de precipitații a variat între 212,3 mm, la stația meteorologică Sulina și 2143,4 mm, la Stâna de Vale. În sudul litoralului, în Delta Dunării și izolat, în Moldova și nordul Munteniei, aceasta a fost sub 600 mm. Valori cuprinse între 400 și 600 mm au fost înregistrate în zonele extracarpatice, în centrul Transilvaniei și izolat, în extremitatea vestică a țării. În nordul Transilvaniei, în Banat și în nordul Olteniei, valorile au fost cuprinse între 600 - 800 mm. Cele mai însemnate cantități de precipitații au fost înregistrare în zona montană. Astfel, în nordul Carpaților Orientali (zona Munților Rodnei), în centrul și vestul Carpaților Meridionali (Munții Făgăraș, Parâng și Retezat) și în Munții Apuseni, acestea au depășit 1400 mm, iar pe piscurile înalte ale acestor masive au fost înregistrate valori de peste 2000 mm (Figura 13).


Figura 13. Cantitatea anuală de precipitaţii – 2023


Abaterea cantității de precipitații din anul 2023 față de mediana intervalului de referință standard (1991-2020), calculată în procente, a fost negativă în Moldova și Muntenia (Figura 14). Valori pozitive ale abaterii s-au înregistrat în nordul și nord-vestul țării și izolat, în rest. Acestea au depășit 20 % în nordul Carpaților Orientali (Poiana Stampei, Iezer, Călimani), dar și în Munții Vlădeasa (Stâna de Vale) și Depresiunea Beiușului (Ștei). Cea mai mare abatere pozitivă a fost de 58 %, la Cuntu.

Analizând încadrarea în clase de severitate pluviometrice a cantităților anuale de precipitații din 2023, se constată că regimul pluviometric a fost deficitar și foarte deficitar în Moldova, Muntenia, sudul Dobrogei, Delta Dunării și pe areale extinse din centrul Transilvaniei. Acesta a fost excedentar, foarte excedentar sau extrem de excedentar, local, în nordul Carpaților Orientali și Occidentali, nord-vestul Transilvaniei, în Banat și în estul Crișanei. În rest, regimul pluviometric s-a încadrat în limite normale (Figura 14).


Figura 14. Regionarea claselor de severitate pluvio din anul 2023, determinate prin metoda percentilelor


Cea mai mare cantitate totală anuală de precipitații în 2023 a fost de 2143,4 mm și s-a înregistrat la stația meteorologică Stâna de Vale, iar cea mai mică, 212,3 mm, la Sulina. În Tabelul 5 sunt enumerate primele zece cele mai mari valori privind cantitatea anuală de precipitații din anul 2023.

Cea mai mare cantitate de precipitații căzută în 24 de ore (mm), înregistrată în anul 2023, a fost 138,4 mm, la stația meteorologică Horezu 1550, în 17 septembrie. În Tabelul 6 se pot vedea primele zece cele mai mari valori privind cantitatea maximă de precipitații în 24 de ore, din anul 2023.


Cantitatea anuală
Cantitatea maximă în 24 de ore

Tabelul 6. Cele mai mari zece valori ale cantității maxime de precipitații căzute în 24 de ore (mm), înregistrate în anul 2023
Nr. crt. Stația meteorologică Cantitatea maximă de precipitații în 24 ore (mm) Data de producere (zz.ll)
1 HOREZU 1550 138,4 17.09
2 CÂMPINA 124,6 5.07
3 JURILOVCA 124,0 19.11
4 PARÂNG 95,8 25.09
5 VOINEASA 90,8 17.09
6 ȚARCU 89,8 6.08
7 BOZOVICI 88,0 6.08
8 CUNTU 87,7 6.08
9 BÎRNOVA (IAȘI) 81,1 8.07
10 ȚEBEA 79,1 5.07

_________________
Jucatorii de tenis se impart in doua categorii, PETE SAMPRAS si restul.

E prima oara cand aflu de maxima de 41,8 de la Perisoru. Ar fi dragut totusi sa avem statiile astea noi si pe hartile zilnice, nu de alta, dar daca se doboara vreun record sa nu aflam de el dupa 7 luni.

Ce a fost si ce a ajuns 2007, ce era odata pe locul 1

2007 il putem considera deja unul rece fata de actuala perioada. 2023 a fost cu 0.9 grade peste el. Si la cum evolueaza 2024 e foarte posibil ca 2023 sa ajunga pe 2 la finalul anului.

2007 a avut parca o primavara usor rece, si o toamna normala.

Am să vă spun o chestie interesantă, cel puțin din punctul meu de vedere. O fi fost 2023 cel mai cald an dar mie nu mi s-a părut așa. Vara a fost destul de tolerabilă, cel puțin la noi, în nord-vestul extrem. Iar dacă celelalte luni au fost mai calde decât în mod normal senzația nu a fost de uau, cine știe ce. Că nu mai avem ierni geroase cu săptămânile, păi asta e deja ceva normal. Faptul că avem doar episoade de iarnă pare să fie o caracteristică a acestor vremuri. Pare să fie un fel de echilibru. Nu am considerat vara foarte caldă pentru că nu am avut multe nopți de peste 20 de grade. Faptul că ziua sunt 35 de grade iar noaptea coboară sub 20 nu mă afectează absolut deloc, totul depinde acele nopți tropicale, zilele caniculare nu sunt un pericol dacă nu sunt asociate cu nopți tropicale iar astea au fost puține pe la noi iar mediile lunare nu au fost cine știe ce ridicate față de ultimii 10 ani, de exemplu.

Mă, Eugen, dar în 2023 aerul fierbinte n-a mai intrat dinspre voi în țară, normal că dincolo de Carpați a fost suportabil. Voi în vest v-ați prăjit destul anii trecuți.

@Andrei. Mai ridic o dată problema cu „stațiile ascunse”. Perișoru e deja stabilă de vreo 2 ani și nu cred c-ar dispărea cum a făcut-o Ianca.

_________________
Jucatorii de tenis se impart in doua categorii, PETE SAMPRAS si restul.