Dacă vrei să faci un proiect „legit”, pui un datalogger pe lângă Dedeman sau Pacea (oriunde în vale) și unul la Agafton.
Dacă nu e chiar atât de important, poți să faci o comparație, să zicem pe o perioadă de un an (2015, de exemplu) sau mai scurtă, între temperaturile înregistrate la stațiile meteo relevante din zonă (în principal minimele zilnice). În primă instanță, poți să compari Botoșani și Cotnari, deci inversiunea relativă între deal și vale. Dai click pe fiecare lună și vei avea valorile zilnice, le compari (poți să faci asta în Excel), și, date fiind caracteristicile Dealului Cătălina pe care se află amplasată stația de la Cotnari, vei obține un procent mare (stația de la Avrămeni e desființată de ceva ani, din păcate).
Cum inversiunile termice se reflectă cel mai bine în sezoanele de tranziție, prin apariția mai timpurie a brumei și înghețului în văi și depresiuni toamna (și invers primăvara), merită menționat că primul îngheț în aer se produce, în medie (1961-1990), pe data de 20.X la Botoșani, respectiv 27.X la Cotnari, iar ultimul îngheț pe 13.IV la Botoșani, respectiv 7.IV la Cotnari. De asemenea, în medie, într-un an sunt 145 zile cu îngheț la Botoșani și doar 134 la Cotnari, etc.
Inversiunile între munte și câmpie nu au aceeași frecvență și se produc, cel mai adesea, iarna. Poți face o comparație între Botoșani și Călimani-Rețitiș sau Ceahlău-Toaca.
Ar fi necesar să compari și temperaturile minime absolute ale stațiilor (-30,3°C Botoșani, -28,4 Rarău, etc.) Dacă vrei să amintești și de sondajele aerologice, ai aici toate din ultima lună, pentru Cernăuți.
Dacă mai ai nelămuriri, poți să-mi trimiți un PM.