Pentru că voi încerca să petrec cât mai multe week-end-uri aici, ca în fiecare an, într-un cadru mai natural și cu posibilități mai bune de observare a vremii, voi începe cu o scurtă prezentare a zonei.
Comuna-sat
Moșna este localizată în zona de sud-est a județului Iași, la circa 60 km sud de municipiul Iași, 35 km nord de municipiul Huși din județul Vaslui și la ca. 10 km vest de râul Prut.
Din punct de vedere geografic, satul Moșna este situat într-o depresiune intradeluroasă din cadrul Podișului Central Moldovenesc, la contactul dintre Dealurile Răducănenilor (cunoscute și sub denumirea de Fața Prutului) și Culoarul Prutului.
La vest de Moșna relieful este dominat de dealuri relativ înalte (cueste structurale), în timp ce spre est înălțimile sunt mai domoale. Altitudinea minimă de pe teritoriul comunei se întâlnește în albia majoră a pârâului Moșna și este de sub 100 m, energia reliefului depășind astfel 300 m. Orientarea văii de la nord-vest spre sud-est determină frecvența mai crescută a vântului din aceste direcții, în zonele mai înalte acesta având o intensitate medie destul de ridicată. La 10-11 km sud de comună au fost instalate în ultimii ani mai multe
centrale eoliene, numărul lor crescând de la an la an.
Vegetația corespunde
zonei de pădure (dominată de fag la peste 400 m și tei și stejar la înălțimi mai mici; mai sunt întâlniți și alți arbori precum carpen, gorun, arțar, frasin sau ulm) și celei de
silvostepă (arbuști ca alunul, porumbarul, socul, păducelul, cornul, etc.). Principalele soluri sunt
cernoziomurile cambice în zona de silvostepă (soluri propice pentru agricultură),
argiluvisolurile la altitudini mai mari și
rendzinele.
Fauna regiunii este și ea specifică zonelor de vegetație. Pot fi întâlnite căprioara, porcul mistreț, lupul, vulpea, iepurele, bursucul, dihorul, nevăstuica, ariciul, veverița, șoarecele de câmp și alte specii de rozătoare, numeroase specii de reptile, iar dintre păsări se întâlnesc păsări de baltă precum pescărușul, barza, lebăda (datorită apropierii de lunca Prutului), specii de răpitoare specifice pădurii: uliul, șoimul, coțofana și altele ca graurul, mierla, privighetoarea, pupăza, rândunica, ciocârlia, cucul, etc.
În zonele agricole se cultivă mai ales porumbul, grâul și rapița. Zona are o importantă
tradiție viticolă, centrul viticol Bohotin - Cozmești făcând parte din Podgoria Hușilor. Dimitrie Cantemir scria în jurul anului 1700 în „Descrierea Moldovei” că „După Cotnari, vinul cel mai bun se face la Huși, în ținutul Fălciului”. Soiul
Busuioacă de Bohotin poartă numele satului vecin, fiind singurul soi românesc pentru vinuri aromate de culoare roze spre roșu.
Tămâioasă româneascăComuna are de asemenea o
tradiție pomicolă puternică, în livezi predominând prunul, cireșul, dar mai ales gutuiul, aici avându-și originea soiul
Gutui de Moșna.
La NV de sat se afla o
așezare traco-getică (sec. II-IV î.Hr.), despre care circulă tot felul de legende (cine e interesat poate viziona un reportaj al unui ziar din Iași
aici).