Partners

Limita inferioara a norilor se determina relativ usor prin calcularea altidudinii la care se atinge punctul de roua.
Limita superioara a acestora e insa mult mai dificil de determinat. As vrea sa discutam despre factorii care influenteaza altitudinea aceteia.

De mare folos si importanta sunt sondajele aerologice, care indica tipul masei, starea atmosferei pe verticala. Voi reveni cu cateva explicatii.

Ok! Merci Mary, abia astept sa aflu mai multe!

Pe o diagrama termodinamica se deseneaza izoliniile: izobare, curbe de egala saturatie, izoterme, curbe de egala temperatura potentiala pentru aerul uscat (izentrope, adiabate uscate ), etc..
Importanta unei diagrame rezida in volumul mare de informatii ce pot fi obtinute rapid din ea. Se analizeaza stabilitatea verticale a atmosferei si izoliniile indica de asemenea tipul masei de aer. In functie de coordonatele alese, exista mai multe tipuri de diagrame.
Diagrama este mai sensibila la variatiile ratei de modificare a temperaturii cu presiunea pe verticala cu cat este mai mare unghiul dintre izoterme si adiabate. Atmosfera poate fi mai usor vizualizata pe diagrama daca ordonata variaza monoton cu inaltimea, aproximativ proportional cu ea. Profilele ofera informatii din datele de sondaj: date referitoare la masa de aer la suprafata si la nivelul tropopauzei, cantitate totala de apa precipitabila, ca si valori pentru o serie de indici de instabilitate, vant maxim.
Trebuie stabilit daca energia integrata pe un ciclu poate fi determinata din masurarea ariei inchise de ciclu pe diagrama (de exemplu lucrul mecanic efectuat de o particula de aer umed intr-o transformare ciclica). Acest tip de diagrame se numesc diagrame echivalente .
Pe diagrama SKEW-T (diagrama cu coordonatele (- ln p , T) este o diagrama echivalenta), unghiul dintre axe este de 45 ° , izobarele si izotermele sunt linii drepte. Adiabatele sunt linii usor curbate.
Adiabatele uscate sunt inclinate spre stanga fata de cele umede.
Liniile intrerupte, inclinate sub un unghi usor mai mare de 45° fata de orizontala, sunt linii de egala umezeala specifica maxima .
Se analizeaza profilul vertical pentru parametrii : temperatura, temperatura punctului de roua, umezeala relativa, temperatura potentiala, temperatura echivalent-potentiala, temperatura virtuala.
Pe o diagrama doua nivele esentiale apar marcate:
LCL ( Lifting Condensation Level ) = nivelul la care masa de aer atinge saturatia prin ascendenta adiabatica.
CCL ( Convective Condensation Level ) = nivelul de la care incepe procesul de condensare si incepand de unde putem gasi baza norilor cumulus.

Merci pentru explicatii Mary! Dupa datele obtinute din sondajele atmosferei o astfel de diagrama inteleg ca ofera o multime de informatii care pot fi usor citite dintr-o privire de un ochi avizat.
Daca se poate, ar fi interesant sa ne arati si un exemplu de astfel de diagrama.

Pentru autodidacti, net-ul ofera suficiente materiale legate de diagramele aerologice - ce-i drept in limba engleza. de asemenea difera si unitatile de masura folosite (americanii merg mai mult pe temperturi exprimate in F si inaltimi in ft).
Cuvinte cheie: skew-t, atmospheric soundings, thermodynamic diagrams alaturi de cuvinte gen ''tutorial'', ''explain'', ''undersanting''.

Varful norilor cumuliformi

1) Din LCL (sau CCL) se construieste adiabata umeda catre presiuni mai mici (ascendent)
2) Nivelul punctului unde gradientul termic vertical al mediului (panta graficului temperaturii pe diagrama radiosondajului) devine egal cu panta adiabatei umede construite la pct 1) este o aproximatie a varfului pe care il va atinge cea mai mare parte a norilor cumuliformi ce se vor forma prin incalzirea diurna a suprafetei
3) Nivelul punctului unde graficul temperaturii pe diagrama radiosondajului intersecteaza din nou adiabata construita la pct 1) este o aproximatie a varfului pe care il vor atinge izolat cei mai dezvoltati nori cumuliformi (in conditii favorabile, de ex convergenta la suprafata, incalzire intensa a suprafetei) - "varful norului estimat prin metoda particulei"
4) Nivelul MAX unde aria zonei delimitate inferior de LCL (sau CCL), adiabata umeda la dreapta graficului temperaturii si superior de nivelul de la pct 3) devine egala cu aria zonei delimitate inferior de nivelul de la pct 3), cu adiabata umeda la stanga graficului temperaturii si superior chiar de nivelul MAX reprezinta maximul absolut al norilor convectivi - acesta se poate atinge in conditii extrem de favorabile convectiei de lunga durata, de ex: convergenta la suprafata, ascendenta la scara sinoptica, aflux de umezeaza, forfecare favorabila (ex cazul supercelulelor)
De asemenea, tropopauza este si ea un nivel greu de trecut chiar in convectia intensa, prin stabilitatea ce o caracterizeaza.