eugenraduoradea scrie:
Neaceasca85 scrie:
Ce se mai bucura acum ai mei de Base vazand pe TVR International care e treaba.
Iar Basescu pluteste intr-un univers paralel.
Cred ca risca sa devina primul presedinte care va iesi pe usa din dos, si nu la incheierea mandatului si risca si niste anchete si daca ii vor gasi ceva fiti siguri ca il paste Jilava sau Rahova.
Aici lucrurile stau SIMPLU: Contrar opiniei generale (confuzie probabil artifical intretinuta), Presedintele, ca si parlamentarii, pot fi urmariti penal chiar si in timpul mandatului, cf Constitutiei Romaniei:
ARTICOLUL 84
(1) În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.
(2) Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător.
ARTICOLUL 72
(1) Deputaţii şi senatorii
nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2) Deputaţii şi senatorii
pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.
Urmarirea penala pentru dosarul "flota" nu a incetat in virtutea imunitatii. Iata care este scurtul sau istoric (wikipedia):
Dosarul „Flota”, care "a debutat" în 2003, are ca obiect stabilirea modului în care CNM Petromin a fost prejudiciată prin vânzarea, în perioada aprilie 1991-august 2000, a 16 nave, în special mineraliere de mare capacitate.[41] În dosarul „Flota”, instrumentat de Direcția Națională Anticorupție, au fost cercetați trei foști miniștri ai Transporturilor, Traian Băsescu, Aurel Novac, Paul Teodoru, precum și alte persoane care au fost implicate în vânzarea unor nave din flota română. Procurorii afirmau în 2003 că ar exista indicii că foștii miniștri ar fi comis infracțiunea de abuz în serviciu contra interesului public.[41]
După o succesiune de amânări și schimbări de locuri de judecată, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au început în 2005 judecarea procesului. De la primul termen s-a luat în discuție problema imunității prezidențiale a inculpatului Traian Băsescu. Judecătorii au decis ca dosarul să fie retrimis la PNA pentru reluarea anchetei.[41] Ulterior Parchetul Național Anticorupție (redenumit în 2006 Direcția Națională Anticorupție) a solicitat o nouă expertiză contabilă a prejudiciului.[41]
Noua expertiză contabilă, finalizată în septembrie 2007, a stabilit că prejudiciul, stabilit inițial de prima expertiză la 275 de milioane de euro, este inexistent.[41]
Astfel infracțiunile pentru care au fost deferiți justiției șeful statului, Traian Băsescu - în calitate de fost ministru al Transporturilor - și alți doi foști șefi ai acestui minister, Aurel Novac și Paul Teodoru, devin lipsite de conținut juridic fără existența vreunui prejudiciu.[41]
De altfel, calculele expertizei susțin că, prin vinderea celor 16 nave, Statul Român nu doar că nu a ieșit în pierdere, dar evitând prin această vânzare cheltuielile de întreținere a navelor, a obținut un venit net de peste 17 milioane de dolari.
WIKILEAKS despre subiect:
La cateva luni dupa ce Traian Basescu a fost ales presedinte al Romaniei, Inalta Curte – Sectia penala, prin sentinta nr. 293 din 27.04.2005 (dosar nr. 4539/2004) a restituit la DNA "Dosarul Flota" in vederea „refacerii rechizitoriului” ca o consecinta a "neregularitatii actului de sesizare" (nesemnarea lui de catre procurorul general al PNA). Sentinta a ramas definitiva prin decizia nr. 312 din 05.12.2005 a Completului de 9 judecatori. Astfel, s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat ca restituirea dosarului s-a datorat nu imunitatii prezidentiale sau necesitatii reluarii urmaririi penale (cum a fost intoxicata initial presa), ci simplului fapt ca rechizitoriul "Flota" nu a fost confirmat de fostul sef al DNA, Ioan Amarie (aflat in concediu) ci de adjunctul acestuia Gheorghe Suhan.
In loc sa semneze Rechizitoriul Flota si sa-l trimita inapoi instantei de judecata - asa cum a dispus aceasta - procurorul politic Daniel Morar (numit de Traian Basescu in fruntea parchetului anticoruptie) s-a dovedit a fi un valet credincios. Daniel Morar a repartizat dosarul unui procuror din subordine, care a dispus o noua expertiza. Aceasta din urma a descoperit, ca un facut, un prejudiciu de „0” lei (prima expertiza retinuse un prejudiciu de peste 300 milioane dolari) iar procurorii DNA au dat degraba scoatere de sub urmarire penala pe toata linia.
In privinta lui Traian Basescu, procurorul sef al DNA a dezinformat intreaga natiune ca seful statului ar beneficia de imunitate prezidentiala si nu poate fi cercetat (cu toate ca imunitatea presedintelui este identica potrivit Constitutitiei cu cea a parlamentarilor). Astfel, „Dosarul Flota”, partea disjunsa cu Basescu, a fost pusa la dospit in asteptarea zilei cand acesta nu va mai fi presedinte, si cand va beneficia de aceeasi soarta ca a celorlalti 79 de co-inculpati, adica de o scoatere de sub urmarire penala. Acesta a fost scenariul prin care „Dosarul Flota” a fost tras pe linie moarta la DNA (ca toate celelalte dosare penale ale lui Traian Basescu) in pofida faptului ca 16 nave de mare tonaj au disparut fara ca cineva sa raspunda...