Partners

Bun??.
Va veni Â?i prim??vara apoi vara.?Žntrebare: Care este diferen??a ?®ntre
aversa de ploaie Â?i ploaie toren??ial??.Mul??umesc.

In meteorologie, intensitatea precipitatiilor se apreciaza dupa vizibilitatea orizontala, care este afectata de viteza de cadere a picaturilor si densitatea acestora, dupa cantitatea de apa cazuta. Ploile pot fi continue, intermitente sau averse.
In cazul averselor, ploaia uda repede supratele, pavaje, strazi, vizibilitatea este sub 10km, dar mai mare de 4 km. Picaturile de apa sunt dese, mari in general si aversele dureaza putin timp.
O ploaie torentiala sigur formeaza rapid baltoace mari de apa, ploaia cade ca o panza deasa si nu se mai pot observa picaturi individuale. Se formeaza un strat gros de apa care curge siroaie. Zgomotul este ca un huruit puternic, vizibilitea orizontala este sub 4 km, de multe ori sub 1 km. Se produc inundatii.

Mul??umesc Mary,
Cuntinuare ?Žntreb??ri:
Din ce nori cad, aversele Â?i din care cele toren??iale. tks.

Salutare tuturor! E primul meu mesaj pe acest forum si ma bucur ca am descoperit insfarsit un site pe care sa pot intalni alti pasionati de meteorologie.
In ceea ce priveste intrebarea, dupa parerea mea, aversele sunt generate de nori cumulus si cumulonimbus, dar de dimensiuni mai reduse ca intindere pe orizontala (cativa km asa cum zicea si mary mai devreme), dar bine dezvoltati pe verticala; pana la 6.000-8.000 m. Acestia se formeaza de obicei pe parcursul unei singure zile de vara, cand evaporarea este foarte intensa si produc precipitatii dupa-masa. Pe langa aversa propriu-zisa, fenomenul este insotit, mai ales la inceput, de rafale de vant datorita diferentei mari de presiune dintre depresiunea ce insoteste formatiunea noroasa si valoarea presiunii din restul regiunii in care evolueaza aceasta. De asemenea, uneori, in timpul aversei poate sa cada si grindina, dar de obicei aceasta nu este de mari dimensiuni. De multe ori am observat ca atunci cand cade o aversa cerul nici macar nu este acoperit in intregime de nori si dupa trecerea acesteia, daca apusul este pe aproape, avem aproape asigurat si un curcubeu.
Ploile torentiale se formeaza din nori asemanatori cu cei care produc aversele, cumulonimbus si nimbostratus, acestia atingand in acest caz inaltimi de pana la 10.000-12.000 de metri O alta diferenta consta in faptul ca o ploaie torentiala este asociata de obicei unei formatiuni ciclonice si afecteaza o suprafata mult mai mare decat aversa. De asemenea si intinderea ei in timp este mai mare, ploaia torentiala putand sa dureze cateva ore in care cad uneori zeci de litri de apa pe metru patrat, fapt ce duce, mai ales in zonele de munte, la aparitia viiturilor, dar si a inundatiilor pe cursurile inferioare ale raurilor. Ploile torentiale sunt insotite aproape mereu si de descarcari electrice acestea fiind mult mai multe decat in cazul averselor.

Sunt tot Emanuela, am scris din nou, deoarece, as mai dori cateva lamuriri, daca nu te superi.
La discutiile despre vreme, de la realitatea tv, era cineva ( Giurgiu Cristofor) care spunea ca folosirea rachetelor ani-grindina in timpul furtunilor puternice, in special la cele de tip supercelulare, ca in loc sa limiteze efectele distructive ale grindinii, ar favoriza dezvoltarea si mai puternica a norilor producatori de furtuni devastatoare. Eu nu stiu ce sa cred, astept parerea ta.
Multumesc, numai bine !

Pentru a raspunde la intrebare mai intai trebuie sa intelegem cum functioneaza rachetele antigrindina.
Acestea au ca si incarcatura utila o compozitie pirotehnica care in urma arderii genereaza aerosoli. Acestia se constituie in nuclee active, adica puncte de formare a picaturilor de ploaie. O singura racheta poate elibera in nor un numar imens de astfel de particule care vor face ca ploaia sa fie de o mai mare intensitate, dar uniforma in zona respectiva.
Pentru a incerca sa dau un raspuns la intrebare, in cazul unor nori de furtuna bine dezvoltati pe verticala, in care sunt curenti ascendenti foarte puternici, e posibil ca aceste picaturi formate artificial sa fie ridicate in altitudine si inghetand sa produca grindina.
Totusi, aceste situatii (in cazul in care sunt posibile) cred ca sunt destul de rare pentru ca altfel rachetele antigrindina nu ar mai fi utilizate cu atata succes in multe tari pentru a proteja agricultura si nu numai de efectele devastatoare ale grindinei.
Astept cu interes si alte explicatii si comentarii la acest subiect!
Toate cele bune!

Buna, Catalin !
Foarte interesante sunt comentariile tale, vad ca intelegi mai bine ca mine functionarea rachetelor antigrindina. Si eu aveam idee deoarece am mai auzit pe la televizor.
Stiam ca vaporii de apa condenseaza pe particulele de praf si de fum din atmosfera. Am inteles ca rachetele antigrindina functioneaza pe baza iodurii de argint, care este expulzata prin explozie in atmosfera, probabil la o altitudine de 8-10 km, nu stiu exact. Aceste particule continute in iodura de argint, grabesc condensarea si nu mai permit formarea bucatilor mari de gheata care incep sa se formeze in portiunea superioara a norilor cumulonimbus si care se maresc pe masura ce cad, din cauza greutatii tot mai mari si a unificarii cu fulgii de nea si piaturile supraracite, continute de norii convectivi. Desi inteleg intr-o oarecare masura fenomenele ce se produc in norii cumulonimbus, aducatori de ploi abundente, as dori explicatii mai detailate si mai precise ca ale mele. Eu am foarte multe de invatat si doresc sa fiu corectata atunci cand dau o explicatie incorecta a unui fenomen sau eveniment meteorologic.
Numai bine !