forum meteorologie, starea vremii, climatologie

Partners

Portal meteorologie   Galerie meteo   Meteo chat   Model WRF-RoMetEx   RSS  
Acum este Vin Noi 22, 2019 2:18 am

Ora este UTC + 2 [ DST ]




Scrie un subiect nou Răspunde la subiect  [ 8 mesaje ] 
Autor Mesaj
 Subiectul mesajului: Lunile anului in traditia populara
MesajScris: Mie Oct 06, 2010 4:46 pm 
ianuarie



Denumirile populare ale lunii Ianuarie:

♦ genarie, ghenarie, ghenare, călindariu, cărindariu, cărindar (începutul colindelor), gerariu

Sfaturi generale:

"Începeţi să deregeţi gardurile, cercetaţi des prin pivniţă poamele, zarzavaturile; aerisaţi pe la amiazi grajdurile, daţi sare la vite. Cară gunoi, că locurile altcum sărăcesc şi nu-ţi răsplătesc munca.Drege uneltele de economie, căci acum având timp, poţi să stai lângă măiestru, ca să-ţi facă un lucru de treabă. Vitelor dă nutreţul învrâstat, că-l mănâncă şi mistuie mai bine. Numără săptămânile până la Sân George şi vezi cum stai. Curăţeşte pomii de muşchi, coajă bătrână, crengi uscate şi, pe timp umed, de iască. Unge ranele cu o amestecătură de balegă, pământ cleios şi păr de bou tăiat mărunt. Adună neaua cu lopata grămezi în jurul pomilor. Astfel umpli pământul de umezeală şi faci pomii să întârzie cu înflorirea, prin ce-i scapi de brumă. Din pivniţă depărtează legumele putrede."

Prevestire de timp:

"Dacă luna lui ianuarie este cu moină, apoi primăvara va fi friguroasă, iar vara călduroasă. ♦ Dacă ianuarie e moale, atunci greul vine în februarie. ♦ Ianuarie cu moină, primăvară friguroasă, vară călduroasă. ♦ Ianuarie cald nu e semn de an mănos. ♦ Ianuarie uscat şi geros aduce Faur cu nea. ♦ Când se trag norii spre miazăzi, urmează frig; când spre miazănoapte – căldură. ♦ Dacă-n ianuarie e frig, va fi cald în iulie. ♦ Dacă picură de la streşini, adică este vreme moale şi se topeşte zăpada în săptămâna dintâi, după Anul Nou, atunci vara poamele vor fi viermănoase. Dacă sunt sloiuri mari la straşini, vor fi mulţi şi mari cucuruzii peste an. ♦ Dacă în ianuarie e ger bun, atunci va fi vară secetoasă şi călduroasă, iar dacă în luna aceasta va fi vremea domoală, vara va fi ploioasă. ♦ Dacă primele douăsprezece zile din an sunt seci, cu ger, celelalte douăsprezece zile cu omăt, atuncivara vor fi tot câte douăsprezece zile de secetă şi douăsprezece zile ploioase."





februarie



Denumirile populare ale lunii Februarie:

♦ faur, făurar (luna faurilor de fier, care pregătesc fiarele aratului; "Faur ferecă/ Şi desferecă"; "Două săptămâni ferică/ Iar două desferică – ninge şi plouă, îngheaţă şi dezgheaţă, e ger şi căldură"), fluierar („Luna lui fluierar bagă omătul pe borta acului în casă“), luna lupilor

Tradiţii:

"Poporul zice că luna lui februarie este: ferică şi desferică. Poate că unde în luna lui februarie începe a se desfunda pământul. Şi februarie nu lasă să se facă una ca asta deodată. Căci ştiut este că în februarie noaptea îngheaţă şi ziua se dezgheaţă, şi aşa treptat merge de la îngheţul cel mare din decembrie şi ianuarie la căldura lui marta şi aprilie. Aceasta când merg lucurile pe calea lor firească. Câteodată februarie îşi dă şi el arama pe faţă; vrea să arate că şi el este lună de iarnă. Atunci, ţin-te pânză, să nu te rupi! unde îmi întoarce cojoaca pe dos, şi unde ne trimite câte un pui de viscol, de zloată, de te crezi la gerul Bobotezei, ori în mijlocul iernii! Vezi că nu degeaba spune românul că Februarie s ar fi lăudat contra nu ştiu cui zicând: „Dacă nu mi-ar fi ruşine de frate meu cel mare, adică de Ianuarie, aş da o geruială de să îngheţe viţelul în burta vacii!“.

"În luna lui februar crapă ouăle corbului, când e ger mare, şi atunci ies puii. Corbul trebuie să se silească cu ouatul şi clocitul, să-i crăpe din bună vreme ouăle, că să-i iasă degrabă puii, că de a da în mart şi i-or găsi furnicile în cuib, îi mănâncă. De aceea în unii ani sunt corbi mai mulţi, iar în alţii mai puţini. În luna lui mart furnica s-a pus rămăşag cu corbul că, de a putea sui el în vârful copacului atâtea ocă de fier, cât va sui ea, furnica nu i-a mânca puii; că furnicele în mart încep a ieşi. El a dus sarcina cât a dus, dar n a putut o sui până în vârf. Furnica a luat de la dânsul fierul şi l-a rădicat ea, dar nu l-a dus ca dânsul drept, ci cotit, şi aşa l-a suit până-n vârf; şi de aceea îi mănâncă corbului puii."

Sfaturi generale:

"Cerne bucatele de sămânţă. Cară şi împrăştie gunoi, ca, pe când se dezgheaţă, zama lui să intre în pământ. Când timpul e frumos, poţi începe aratul. De n-ai făcut în ianuarie, adună acum neaua în jurul pomilor. Curăţeşte livezile de muşinoaie, pietri şi mărăcini şi, pe unde locul e pleş, seamănă iarba. Lasă berbecii la oile ce vrei să fete în iulie şi le păzeşte să nu bea apă de pe neauă, căci cele de a făta pierd mielul, iar celor fătate li se strică laptele. Taie mlădiţe de altoit din partea despre miazăzi a pomilor, le împlântă în nisip ori în pământ umed până la folosinţă. Sfârşeşte curăţirea pomilor de omide şi, când timpul e frumos, poţi sădi pomi. Curăţeşte altoii mai tineri de crengile netrebnice, ca să crească frumoşi. Fă resadniţă şi seamănă ţeler, ceapă, sălată, călărabe, castraveţi şi altele, pe cari le vei apăra prin un acoperemânt în contra gerului."

Prevestire de timp:

Când bufniţa prin luna februar va cânta, e semn de primăvară timpurie. ♦ Dacă cântă piţigoii vesel în luna lui Faur, în curând se va desprimăvăra. ♦ Faur urât, mai frumos. ♦ Când nu îngheaţă la Faur e semn de an mănos. ♦ Zăpada în Faur întăreşte semănăturile. ♦ Viforele ce nu vin în Faur se răzbună la Paşti. ♦ Dacă Făurar e vântos, vara e secetoasă.





martie



Denumirile populare ale lunii Martie:

♦ mart, marte, marţiu, mărţişor ("Marte/ Strâmbă parte/ La o parte"), Marta, germănar (încolţitorul), făurel

Tradiţii:

"Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea femeile pân la amiazăzi se lau, ca să fie sănătoase şi să nu aibă visuri rele, că visuri rele ca în luna lui mart n-ai tot anul, dar să nu le ţii în samă. Visurile cele rele sunt din pricina strigoaicelor, că atunci umblă mai tare. În săptămâna lui Sf. Toader, cum asfinţeşte soarele, nu se iese din casă, nici nu se aduce apă, căci strigoaicele atunci umblă cu moroaicele şi cu vârcolacii şi spre Sf. Toader ţin sesie, ce au să facă peste tot anul, şi umblă tot postul. ♦ Mart a luat de la toate lunile câte câteva zile, ca să arate că el e mai tare, şi de aceea el are mai multe zile decât lunile celelalte. ♦ Zice că a chemat odată Mart pe Prier la banchet. Se duce Prier şi se sfătuieşte cu Mai, ce să facă; să se ducă ori să nu se ducă. „Du te, zice Mai, da el e şugubăţ, râde de oameni; tu când te-i duce, să iei cu tine sania şi căruţa, ş-o luntre, că altfel n-ai ieşi bine“. Se duce Prier. Îl vede Mart şi-l întreabă: „Da ce aduci atâtea halaturi, frate?“ „Apoi dă, la gospodăria omului sunt bune de toate“. Stă el o zi, stă două, stă trei. Încearcă Mart când cu omăt şi viscol – lui Prier nici nu-i pasă, că el are sanie. Dă o ploaie şi se face glod. Prier are căruţă. Rupe podurile, curg puhoaiele. Prier merge cu luntrea. Vede Mart că nu-i poate face nimică. Îl cheamă şi-l întreabă să-i spuie cine l-a învăţat ca să vie aşa. Prier n-are ce lucra şi-i spune că Mai. „Ei, las dar că-i voi ţinea eu şi lui vreo două brumi, ca să veştejesc florile cele falnice, de care-l fălesc pe dânsul toţi!“ Şi de atuncea în mai totdeauna sunt brumi, că Mart i le dă, de ciudă. ♦ În martie, la lună nouă, gospodina ia mătura şi, măturând, zice: „Mart în casă, puricii afară!“ (sau „Bolile afară!“). Se face de trei ori şi se crede că se scapă de purici sau de boli. ♦ Urzica e buruiana lui mart, e ca mart de iute şi tare, cine o mănâncă se întăreşte. E cea dintâi buruiană. ♦ Să nu zici şerpe în luna lui mart, căci toată vara îţi iese în cale. ♦ Apa de ploaie din luna lui martie se adună. Se zice că e bună de multe lucruri. Se folosesc de ea fetele, spălându-se pe obraz; zice că întinde pielea. ♦ În luna lui mart cine are gutunar e sănătos peste an."

Sfaturi generale:

"În săptămâna a noua după Crăciun semănaţi mazăre, linte, măzăriche, mai în urmă şi în regiuni mai calde ovăz, secară şi orz; duceţi gunoi pe câmp; greblaţi livezile de muşchi şi semănaţi fân şi trifoi; după cea dintâi ploaie curăţiţi pomii de muşchi şi omizi cu o mătură vârtoasă; acoperiţi paturile calde de toate laturile cu gunoi, ca să păstraţi căldura; aerisiţi-le în zile calde; puneţi mazăre; semănaţi salata, pătrunjel, ridichi, ceapă, spanac, varza nemţească. Puneţi acum pomişori, tăiaţi pe cei puşi şi începeţi cu oltoiul spre sfârşitul acestei luni. Pomii de soi mai bun, cari sunt acoperiţi, trebuie desfăcuţi peste zi şi iarăşi acoperiţi peste noapte."

Prevestire de timp:

Martie vânturos – mai frumos. ♦ Dacă martie-i cu rouă, după Paşti mult plouă. ♦ Cu cât mai uscat va fi martie, cu atât mai umed va fi aprilie. ♦ Tunete în martie arată an mănos. ♦ Dacă cântă cucul în luna lui mart, pe la început, are să fie anul mănos. ♦ Dacă în Mărţişor nu poţi semăna ovăzul de ploi multe, atunci nici toamna nu vei putea semăna grâul de ploi multe.





aprilie



Denumirile populare ale lunii Aprilie:

♦ prier (deschizător), florariu (înfloritor), Traistă-n Băţ (când vremea era înşelătoare, cu timp friguros şi secetos pentru semănături).

Tradiţii:

"Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să se facă degrabă, căci înainte era toată luna friguroasă. ♦ Dacă zilele Babelor ţin mai mult de douăsprezece zile, atunci zilele întrecătoare se numesc zile împrumutate sau împrumuturi. Adeseori trec zilele acestea şi în luna Prier, când sunt stricăcioase, mai ales pentru pomii înfloriţi şi pentru vieţuitoarele mai plăpânde. De aici vine proverbul: „Prier prieşte, multe piei de miel beleşte“.

Sfaturi generale:

"Semănaţi in, ovăz, linte, măzăriche, fasole, mei, luţernă, cartofi. Frecaţi vitele la gură şi la picere cu sare şi cu funingine; daţi vitelor cu încetul nutreţ verde, începând mai întâi cu urzici şi buruieni amestecate cu paie tăiate, căutaţi pomii oltuiţi şi lipiţi-i cu lut, dacă va fi căzut. Pomii cari sunt ameninţaţi de multe furnice, înfăşoraţi-i cu blana, lăsând în jos partea cea cu păr. Dacă este ger noaptea pe vremea când înfloresc pomii, faceţi foc cu fum mult; curăţiţi pomii de omide.

Pliveşte semănăturile de buruieni înainte de a fi cu pai. Seamănă cucuruz (păpuşoi) şi pune cartofi. Udă bine pomii sădiţi de curând. Pliveşte şi sapă şcoala de pomi. Grăbeşte cu altoirea pădureţilor, ca să nu te întârzii. Griji să nu se umfle vitele de nutreţul cel verde, dă-le fân înainte de a le scoate la păşune. Resadniţele cu acoperemânt se descoper toată ziua, ba şi preste noapte, dacă nu e temere de îngheţ. Se începe lucrul în vie. În lipsă de ploaie, udă grădina de legumi, mai bine dimineaţa. După Sân George vitele se scot la imaş. Întoarce grânele, şi ca să le mântui de gărgăriţe, pune lână nespălată în apropierea coşurilor cu grâu. Grâul încins amestecă-l cu pulbere de cărbuni şi după paisprezece zile cerne-l, că-şi pierde mirosul."

Prevestiri de timp:

Dacă luna lui prier e frumoasă şi călduroasă, se aşteaptă ca luna mai să fie rece, chiar îngheţuri; dacă e posomorâtă şi friguroasă, atunci e semn că luna mai va fi călduroasă şi frumoasă. ♦ Prier frumos, mai viforos. ♦ Negura din aprilie la răsărit şi miazăzi e semn bun. ♦ De tună în aprilie, nu te mai teme de ger. ♦ Prier frumos, vară furtunoasă. ♦ De vor fi flori multe de vişine şi bune, trage nădejde de vii.







mai



Denumirile populare ale lunii Mai:

♦ florar, frunzar, pratar, luna ierburilor


Sfaturi generale:

"În mai semănaţi in, ca din două semănături să vă iasă cel puţin una: cânepa se seamănă după 13, iar hrişca pe la 19, meiul tot cam pe atunci. Tăiaţi crângi de salci; puneţi pari lângă pomii tineri; semănaţi ridichi de lună, cicoria, puneţi castraveţi şi fasole; scuturaţi gândacii de pe pomi şi daţi-i păsărilor din curte; tăiaţi colţurile de pe pomi.

Udă altoii cât mai des, şi la cei prinşi le slăbeşte niţel legătura. Seamănă cânepă şi in. Pe timp liniştit afumă pomii bântuiţi de omide cu pucioasă presărată pe jăratic, că vor peri toate. Cucuruzul se sapă când e în patru frunze. Coseşte lucerna înainte de înflorire, dar griji să nu o tai prea jos, că piere multă din ea. De o dai verde la vite, zvânteaz-o mai întâi şi amestecă cu paie mănunţite. Pe la mijlocul lunei se resădeşte tutunul (tăbacul), înmuindu-se mai înainte rădăcinile în zamă de gunoi şi năsip. Ogorâtul trebuie sfârşit. Gândacii de mai se scutură dimineaţa, se adună şi se stropşesc cu piciorul, ori se dau la galiţe. De pe cartofii ce-i dăm la animale colţul trebuie îndepărtat, că acela-i otrăvitor."

Prevestiri de timp:

Roua de seara şi răcoarea din mai aduc fân şi vin mult. ♦ Ploaia caldă din mai e binecuvântare. ♦ Rusalii umede, Crăciun gras. ♦ Gândacii mulţi vestesc un an mănos. ♦ Mai ploios, iunie frumos. ♦ Când sunt greieri mulţi şi dinaintea locuinţei lor ţin mare curăţenie, fân are să fie puţin. ♦ Tunetele dese arată an roditor. ♦ Vânt de roadă, vânt de poame. ♦ Dacă luna lui mai e mai mult ploioasă, atunci urmează iunie secetos. ♦ Dacă plouă în mai, să tragi nădejde de mălai.





iunie



Denumirile populare ale lunii Iunie:

♦ cireşari, cireşar, cireşeri, cireşel, luna cireşelor



Sfaturi generale:

"Când e zăduf, scuteşte vitele, adăpostindu-le la umbră. Oculează pădureţii mai bine după ploaie şi cu deosebire seara şi dimineaţa. Seamănă ridichi de toamnă. Când iarba e mai în floare, coseşte-o. De pătimesc porcii de grumazi, din cauza căldurii, dă-le leacuri pentru stomac. Astfel, este în apotecă pulberea de Helleborus albus. La cei mari le dai cât ţine vârful cuţitului, la cei mici pe jumătate. Sapă viile a doua oară înainte ori după înflorire. De umblă furnicile la coşniţe, închide-le calea, ungând cu petroleu scândura pe unde se urcă. Uscă cireşe, vişine şi strugurei pentru iarnă. Seamănă rapiţă."

Prevestiri de timp:

Când fulgeră şi tună mult în luna iunie, atunci vara are să fie nouroasă. ♦ Iunie mai uscat decât umed umple buţile cu vin. ♦ Iunie umed şi rece strică întreg anul. ♦ Călătoria furnicilor vesteşte an bun. ♦ Omidele multe sunt semn de vin şi grâu mult. ♦ Săritul peştilor vesteşte furtună. ♦ De sunt mulţi bureţi iuţi, iarna viitoare are să fie uşoară. ♦ Prea multă ploaie în iunie este stricăcioasă viţeilor şi stupilor. ♦ Vânt de roadă, vânt de poame. ♦ Dacă bate în iunie vântul de miazănoapte, atunci rodeşte grâu mult. ♦ Dacă plouă în iunie, va fi grâu, dar nu va fi mălai.





iulie


Denumirile populare ale lunii Iulie:

♦ cuptori, cuptor, coptori, adică luna fierbinţelilor şi a coacerilor



Sfaturi generale:

"Semănaţi pentru a doua oară spanac şi varză, udaţi straturile cu apă de vale, dacă este secetă. Pânea coaptă în luna aceasta şi în cea viitoare se mucezeşte lesne, puneţi deci sare şi chimen într-însa. Fânul proaspăt este vătămător vitelor dacă nu se udă mai nainte puţin.

Curăţeşte şura şi podurile, că e aci secerea, pe când poartă grije să ai bani, ca să le poţi aduna, când sunt în pârgă, şi nu răscoapte, că se scutură, şi o mulţime de grăunţe şi nici fărina din ele nu e cu spor la aluat. Pe când te apuci de secere, cucuruzul să fie săpat a doua oară. Pliveşte viile, dar nu pe timp prea cald, ca să nu se împiedice strugurii în creştere. Dinaintea coşniţelor pune un vas cu apă, ca albinele s-o aibă la îndemână. Aruncă deasupra ei bucăţi de paie, ca să nu se înece. La cărat pune rogojini în car, ca grăunţele scuturate să nu se prăpădească. Acestea ţine-le de sămânţă, că-s cele mai frumoase. Udă curechiul bântuit de omide cu apă cu săpun sau din topilă."

Prevestiri de timp:

Cum e de cald în luna lui Cuptor, aşa de frig va fi în Faur. ♦ Dacă păianjenul îşi rupe pânza în două, va ploua ♦ Când muşuroaiele de furnici sunt mai ridicate decât de obicei, atunci va urma iarna grea. ♦ Căldura mare însemnează an mănos. ♦ Dacă în luna lui iuliu se schimbă adese ploaia cu senin cald, atunci mană roada în câmp.





august


Denumiri populare ale lunii August:

♦ augustru, agust, aust, ogust, măselar, gustar, gustea, secerar, Macavei - cap de post



Sfaturi generale:

"Araţi pentru sămănăturile de iarnă şi zdrobiţi glodurile de pe camp. Puneţi gunoi pe câmpurile cu sămănături de iarnă. Despărţiţi încetul cu încetul mioarele de la miei. Meiul, după ce e copt, se taie în rouă, se pune pe pânzi şi se usucă pe ele. Sămănaţi pentru iarnă pătrunjel, spanac. De aci încolo nu mâncaţi nici un frupt fără de a-l fi spălat mai întâi. Sapă în jurul pomilor mai tineri. Seamănă sălată iernatică. Adună seminţele coapte de legumi, le curăţeşte şi agaţă în cui, punându-le în săculeţe. Seceră ovăsul ce-l mai ai. Seamănă rapiţă. De vezi albinele că prea mult şed pe afară, e semn că n-au ce să lucre. Ridică coşniţele punând sub ele nişte bucăţi de scândură potrivite. Stupii fără matcă se împreună cu alţii mai slabi. Urmează cu plivitul viei. Uscă poame şi fasole pentru iarnă. Altoii oculaţi, văzând că nu s-au prins, trebuiesc din nou oculaţi. Propteşte pomii prea încărcaţi şi răreşte poamele prea dese, ca să se poată coace. Ară pentru toamnă şi la capătul lunei poţi şi semăna. Adună sâmburi de toate poamele."

Prevestiri de timp:

Negura de pe livezi şi râuri, de s-arată după apunerea soarelui, înseamnă timp bun statornic. ♦ Ploaia din august subţie vinul. ♦ Vânturile de miazănoapte aduc timp statornic. ♦ Când sunt alune multe, înseamnă iarnă grea pe viitor. ♦ Dacă în august nu e căldură, atunci rămân fructele necoapte. ♦ În această lună pleacă cocorii în şiruri şi rândunelele în stoluri.





septembrie



Denumiri populare ale lunii Septembrie:

♦ răpciune, răpciuni, vinimeriu, viniceriu, viniţel (luna vinului; începe culesul şi stoarcerea strugurilor pentru vin)



Sfaturi generale:

"Araţi câmpurile de grâu şi semănaţi-le până pe la 13. Sămănaţi încă varza nemţească, spanac, morcovi, răsădiţi salata de iarnă; adunaţi seminţele coapte de prin grădini; culegeţi castraveţii copţi. Tăiaţi colţurile de pe pomi.

În luna aceasta se începe culesul poamelor. Soiurile iernatice se culeg cu mâna şi se împărţesc în clase după mărime şi frumseţă, ca să aibă un preţ mai bun. Înainte de a le aşeza în pivniţă, se întind la soare, ca să iese umezeala din ele. Fă gropile pentru altoii ce voieşti a-i sădi mai târziu în toamnă. Răreşte frunza de pe pomii pitici şi cei puşi în şir des, ca razele soarelui să-i poată străbate. Seamănă bucate tomnatice. Nu fi zgârcit la semănat, că te vei căi la secerat. Pe la capătul lunei se ia mierea de la stupi. De sunt încă flori nu te grăbi, ca albinele să poată încă aduna. Livezile prăjite de arşiţa soarelui, pe unde vezi ca a secat colţul ierbii, le seamănă cu sămânţă de iarbă şi flori de fân."

Prevestire de timp:

Răpciune cald, Brumărel rece şi umed. ♦ Tunetul din septembrie vesteşte neauă multă în Faur şi an mănos. ♦ Ducerea timpurie a rândunelelor înseamnă că şi iarna se va pune iute. ♦ Vântul de septembrie e vânt bogat. ♦ Dacă înfloresc scaieţii în septembrie, atunci va fi toamnă frumoasă.





octombrie



Denumire populară:

♦ brumărel (începe a bruma, încep a cădea brumele cele mici)



Sfaturi generale:

"Săpaţi gropi prin livezile umede; puneţi gunoi pe câmpurile cu trifoi, curăţiţi pomii de uscături până să nu vină frigul; săpaţi împrejur şi puneţi pământ gras pe lângă rădăcini; răsădiţi zmeura şi fragii; strângeţi sâmburi de poame şi păstraţi i în nisip. ♦ Culesul poamelor ţine încă. Griji, nu cumva să le aduni pe timp ploios şi nici dimineaţa, înainte de a se fi luat apa de pe ele, că putrezesc. Straturile din cari s au scos legumele trebuiesc săpate din nou, ca preste iarnă să degere. Resădeşte în straturi bine lucrate sălată iernatică. Culege cucuruzul. Cartofii şi napii de nutreţ se sapă pe timp uscat, – se curăţesc de rădăcinile mai subţiri şi se pun să se sbicească înainte de a se aşeza în pivniţă ori în groapă. Îndată ce am terminat cu semănatul se ară numaidecât pământul menit a se semăna de cu primăvară. Gerul şi frigul de peste iarnă îl îmbunătăţeşte. Când la culesul viilor, strugurii trebuiesc clasificaţi după cum sunt unii putrezi, alţii copţi ori rescopţi. Numai aşa putem face bani cumsecade, dacă producem mai multe feluri de vin."

Prevestiri de timp:

"Dacă în octombrie cade multă brumă şi zăpadă, luna ianuarie va fi moale şi călduţă. ♦ Dacă în octombrie şi noiembrie este multă ploaie, poţi aştepta în decembrie mari vânturi. ♦ Brumărel şi Mărţişor sunt luni surori. ♦ Cu cât frunzele arborilor cad mai curând, cu atât mai roditor va fi anul următor. ♦ Gerul şi frigul din octombrie îmblânzeşte pe ianuarie şi Faur. ♦ Lumina de miazănoapte aduce curând ger mare. ♦ Şoarecii de câmp, de trag către sat, iarna e aproape. ♦ Când arborii ţin frunza mult, iarna e departe, dar va fi grea, şi la anul vor fi multe omide. ♦ Sunt semne de iarnă uşoară când o bubui în luna lui octombrie şi noiembrie. ♦ Vântul de octombrie este vânt bogat. ♦ Dacă în octombrie este multă ceaţă (buraca), atunci va fi multă neauă în decembrie."





noiembrie



Denumire populară:

♦ brumar, luna promoarei (a brumei mari şi a promoroacei), vinicer, vinar (luna vinurilor, vremea fermentării şi limpezirii vinului în butoaie)



Sfaturi generale:

"Puneţi sălcii; gunoiţi pomii; acoperiţi pomii mai gingaşi, îngropaţi via; curăţiţi pomii de muşchi pe timp umed, depărtaţi zăpada de lângă garduri; curăţiţi grădinile şi puneţi tot gunoiul într-o grămadă, care apoi va fi bună de gunoit. ♦ Când timpul este frumos, mai poţi sădi pomi. Sapă gropi pentru pomişorii ce voieşti a-i sădi în primăvară. Curăţeşte ouăle de omidă. Apără altoii mai tineri în contra iepurilor. Spoieşte trunchiul pomilor cu următoarea materie: zamă de var, balegă de vită şi sânge, amestecate toate împreună. În grădina de legumi lucrările trebuiesc terminate. În jurul pomilor se pune gunoi putred şi se întrupează pământului. La fiertul mustului avem să fim luători de seamă, ca să nu se întâmple nici prea repede, dar nici prea încet. În cazul dintâi stropim butea cu apă rece, în cel din urmă o acoperim cu o haină de lână. Buţile să le ţinem tot pline. Poamele ce dau spre putrezire trebuiesc delăturate. Frunzele picate se adună şi se pun grămadă, amestecându se cu gunoi ori pământ. Din ele se face un gunoi foarte bun."





decembrie



Denumire populară:

♦ undrea, andrea (luna lui Sf. Andrei), Neios (luna ninsorii), luna lui Cojoc



Tradiţii:

„Indrea, undrea sau andrea, de la numele Sfântului Andrei. Această lună fiind geroasă, încât te‑nţeapă de parcă‑ţi bagă ace, undrele“.

Sfaturi generale:

"Anul se sfârşeşte şi gazda trebuie să se îngrijească de toate, să vadă dacă nu s‑a adunt apă pe sămănături, dacă nu trebuie să taie copaci şi tufiş, să vadă dacă vitele sunt bine îngrijite, curăţite, nutrite, bine aşternute, duse la aer, dacă, pe lângă nutreţul uscat, nu trebuie să se dea şi rădăcini, dacă nu se poate folosi de vreo verdeaţă pe afară, dacă nu se îngheaţă apa pusă pentru vite şi pentru păsările din curte, dacă pomii acoperiţi au destul aer. ♦ Pivniţa, de mucezeşte câte ceva în ea, trebuie afumată cu piatră pucioasă şi aerită din când în când. Sălata şi alte legumi, dacă e neauă puţină, se acoper cu frunză ori cotori de buruieni. Iarna nu e ca omul să se lenevească, ci să se odihnească după munca cea grea de peste an. Vitele trebuiesc ţinute în curăţenie deosebită şi sarea să nu le‑o tragem. Să se care gunoi. Când gerul e mare, ferestrile pivniţelor să se înfunde. Grajdurile să fie călduroase, căci atunci vitele mănâncă mai puţin. Pleava se opăreşte şi, amestecată cu napi de nutreţ ori cartofi, astfel se dă la vite. În chipul acesta se cruţă nutreţul."

Prevestiri de timp:

Dacă începutul lui decembrie va fi geros, tot aşa va fi zece săptămâni. ♦ Dacă în decembrie e ger bun, atunci va fi vară secetoasă şi călduroasă, iar dacă în luna aceasta va fi vremea domoală, vara va fi ploioasă. ♦ Când câinii latră la lună urmează ger mare. ♦ Gerul şi neaua din decembrie vestesc grâu mult. ♦ Indrea geros aduce an mănos. ♦ Crăciun negru, Paşti albe. ♦ De va fi Crăciun ploios, vor fi Paştile friguroase. ♦ Moş Crăciun zăpădos prevesteşte an mănos. ♦ Când porcii de îngrăşat mănâncă bine, va fi timp senin. ♦ De se arată multe gâşte sălbatice şi iepurii se apropie de sat, va fi iarna grea. ♦ Spălarea cu prima neauă se crede că face fetele frumoase şi drăgăstoase. ♦ Dacă va ninge în Indrea, va ploua mult în Cireşar, de nu poţi săpa cucuruzul de moale, iar de va fi ger în Indrea şi vreme bună, atunci în Cireşar va fi secetă mare, de nu poţi săpa cucuruzul de tare ce e locul.


Sus
  
 
 Subiectul mesajului: Re: Lunile anului in traditia populara
MesajScris: Mie Oct 06, 2010 5:13 pm 
Neconectat
-40 °C
-40 °C
Avatar utilizator

Membru din: Dum Feb 17, 2008 1:00 pm
Mesaje: 13464
Localitate: Tg-Mures
intrebare: Ce inseamna moina??


Sus
 Profil  
 
 Subiectul mesajului: Re: Lunile anului in traditia populara
MesajScris: Mie Oct 06, 2010 5:20 pm 
Moina este un cuvant popular al zilelor de iarna cand vremea este blanda ,sau se mai spune moina dupa o perioada cu ger cand vremea se incalazeste si se topeste zapada,gheata.


Sus
  
 
 Subiectul mesajului: Re: Lunile anului in traditia populara
MesajScris: Mie Oct 06, 2010 5:23 pm 
Neconectat
-40 °C
-40 °C
Avatar utilizator

Membru din: Dum Feb 17, 2008 1:00 pm
Mesaje: 13464
Localitate: Tg-Mures
multam..:D n-am auzit pana acum..


Sus
 Profil  
 
 Subiectul mesajului: Re: Lunile anului in traditia populara
MesajScris: Mie Oct 06, 2010 5:25 pm 
Uite si in dex ca sa nu zica cineva ca vorbesc gresit........ MOINÁ= A se face moină, a începe să se dezghețe.
Sursa : DEX '98


Sus
  
 
 Subiectul mesajului:
MesajScris: Mie Oct 06, 2010 6:01 pm 
Neconectat
EF-5
EF-5
Avatar utilizator

Membru din: Dum Oct 26, 2008 1:00 pm
Mesaje: 22161
Localitate: Slatina OT
Hehe, de cand stiu eu de moina. Maica-mea tot zice ca daca canta cocosii cand e ger se moineaza. :lol:

_________________
Happiness and freedom online 26.12.2010-13.05.2014. Mercury (HQL) and sodium (HPS) arc lamps forever. Uptime record: 414 days. Shaorma se face cu usturoi, mirosul ramane intre noi.


Sus
 Profil  
 
 Subiectul mesajului: Re: Lunile anului in traditia populara
MesajScris: Mie Oct 06, 2010 9:09 pm 
Neconectat
Weather Guru
Weather Guru
Avatar utilizator

Membru din: Vin Dec 05, 2008 1:00 pm
Mesaje: 32738
Localitate: Cluj-Napoca
Moina. Bleah. :evil:


Sus
 Profil  
 
 Subiectul mesajului:
MesajScris: Joi Oct 07, 2010 1:40 am 
Neconectat
EF-5
EF-5
Avatar utilizator

Membru din: Dum Oct 26, 2008 1:00 pm
Mesaje: 22161
Localitate: Slatina OT
Moina is nice. Mie nu-mi place aia cu "se desprimavareaza". Sau nu iti place zapada fleasca pentru ca nu poti alerga prin ea? :)

Rapciune cald= brumarel rece si umed, se cam confirma acum.

_________________
Happiness and freedom online 26.12.2010-13.05.2014. Mercury (HQL) and sodium (HPS) arc lamps forever. Uptime record: 414 days. Shaorma se face cu usturoi, mirosul ramane intre noi.


Sus
 Profil  
 
Afişează mesajele de la anteriorul:  Sortează după  
Scrie un subiect nou Răspunde la subiect  [ 8 mesaje ] 

Ora este UTC + 2 [ DST ]


Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 1 vizitator


Nu puteţi scrie subiecte noi în acest forum
Nu puteţi răspunde subiectelor din acest forum
Nu puteţi modifica mesajele dumneavoastră în acest forum
Nu puteţi şterge mesajele dumneavoastră în acest forum
Nu puteţi publica fişiere ataşate în acest forum

Căutare după:
Mergi la:  
cron
Termeni şi condiţii
Powered by phpBB® Forum Software © phpBB Group
Translation/Traducere: phpBB România
phpBB SEO