Cantitatile de precipitatii maxime in 24 ore prezinta, in distributia lor pe teritoriul Romaniei, diferentieri semnificative, ca urmare a influentei directe pe care o exercita sistemele barice asupra diferitelor sectoare ale teritoriului tarii si a configuratiei majore a reliefului.
Specific acestui parametru este faptul ca ploile exceptionale au caracter neregional, reprezentand de cele mai multe ori intensitati pluviale mari cu durata mica, dar si cantitati semnificative cu intensitati moderate cumulate pe parcursul intregii zile si afectand in acelasi timp suprafete mici, deci arii de actiune restransa.
Distributia cantitatilor maxime in 24 ore pe teritoriul Romaniei pune in evidenta cateva aspecte. Astfel, partea centrala si nordica a Campiei si Dealurilor Banato-Crisane, care se afla sub influenta climatului temperat-oceanic tot timpul anului, primeste in regim mediu multianual cele mai multe precipitatii. Maximele diurne se produc, in general, la sfarsitul primaverii si vara (Baia Mare 121,4 mm si Oradea 85,8 mm in iunie). Podisul Transilvaniei aflat sub aceeasi influenta climatica temperat-�Ceanica prezinta valori mai ridicate in aria precarpatica estica, cazute cu deosebire in timpul verii (Bistrita 75,9 mm in iulie). Depresiunile din sudul si estul Podisului Transilvaniei, sub influenta circulatiei foehnale, primesc cele mai mari cantitati diurne de precipitatii in lunile de vara (Sibiu 82,0 mm in august, Fagaras 92,7 mm in iunie).
In sud-vestul tarii, in Campia si Dealurile Banatului, sub influenta maselor de aer submediteraneene, cele mai abundente precipitatii maxime in 24 ore cad in timpul verii (Timisoara 100,0 mm in iunie) sau la inceputul toamnei (Lugoj 90,2 mm, Caransebes 127,0 mm in septembrie).
Sectorul montan al Carpatilor Romanesti prezinta nuantari in distributia acestor precipitatii, generate mai putin de sistemele barice dominante si mai mult de altitudine si de transformarile suferite de masele de aer vestice dominante si formatiunile ciclonice in contact cu inaltimile carpatice. Pe culmile muntoase, cantitatea ridicata de precipitatii este consecinta intensificarii activitatii fronturilor de aer la trecerea lor peste munti si a convectiei termice intense din sezonul cald al anului (Vladeasa 88,2 mm in iunie, Vf. Omu 115,0 mm in iulie si Rarau 110,6 mm in iunie).In Muntii Banatului, unde se resimte din plin influenta maselor de aer mai umed de origine mediteraneana, precipitatiile maxime absolute cazute in 24 ore au fost mai mari, masurandu-se cantitati care depasesc frecvent 100 mm (Semenic 122,6 mm in august, Cuntu 204,2 mm in iunie).
La nivelul depresiunilor intracarpatice, cantitatile maxime de precipitatii in 24 ore oscileaza in functie de pozitia acestora, interioara sau exterioara, fata de lantul carpatic, de apropierea, masivitatea, inaltimea si orientarea ramei montane inconjuratoare situata in calea maselor de aer umed (Brasov 88,7 mm si Petrosani 107,4 mm in iunie, Miercurea Ciuc 76,0 mm si Sighetu Marmatiei 104,7 mm in iulie etc.).
Urmarind alte unitati fizico-geografice pe harta alaturata se confirma aceeasi neuniformitate spatio-temporala a parametrului analizat. Astfel, in Podisul Sucevei valorile parametrului au depasit in sezonul cald al anului 80-100 mm (Botosani 81,2 mm, Falticeni 93,1 mm), crescand cantitativ spre sud, spre Podisul Barladului si Campia Siretului Inferior (Iasi 146,7 mm, Husi 123,6 mm, Galati 126,2 mm).Partea continentala a Dobrogei in lunile iulie si august primeste cantitati maxime diurne apropiate de 100 mm (Adamclisi 115,2 mm), ceea ce reprezinta de cele mai multe ori dublarea mediei lunare multianuale. In semestrul rece al anului se remarca, de asemenea, un interval propice producerii maximelor in 24 ore de precipitatii (Harsova 77,1 mm si Adamclisi 90,2 mm in ianuarie).
Deasupra Deltei Dunarii si a complexului lagunar Razim, unde incalzirea este puternica in timpul verii si la inceputul toamnei, convectia termica este foarte activa. Cantitatea maxima absoluta pe tara cazuta in 24 ore a fost inregistrata la C. A. Rosetti cu valoarea de
530,6 mm la 30 august 1924. Aceasta, impreuna cu cantitatea cazuta in ziua precedenta, insumeaza 690,6 mm, reprezentand cea mai mare cantitate de precipitatii cumulate in secventa temporala scurta din Romania. Si in zona de litoral a Dobrogei maximele diurne sunt apreciabile (Constanta Far 111,6 mm, Constanta Coasta 112,3 mm in august), ca urmare a ciclogenezei de coasta marina.
In Campia Romana, cantitatile maxime diurne masurate au atins 80-150 mm, semnalandu-se cu deosebire in lunile de vara (Calarasi 149,4 mm, Alexandria 144,2 mm, Drobeta-Turnu Severin 171,7 mm). De altfel, pe intreg teritoriul tarii cantitatile exceptionale de precipitatii se remarca vara: Ciuperceni 348,9 mm, Surdila Gaiseanca 265,9 mm, Fundata 306,0 mm, Carlibaba 280,4 mm, Priboioasa 270,0 mm, Deva 262,0 mm etc.
Principala caracteristica a ploilor torentiale este intensitatea. La ploile semnificative acesta depaseste valoarea de 6 mm/min in regiunile cele mai joase, scazand pe masura cresterii altitudinii pana la valori mai mici de 3 mm/min, in regiunile inalte.
Din analiza acesteia se constata ca in Romania, cele mai mari valori medii ale acestor intensitati maxime pluviale se produc in regiunile joase de campie cu grad mare de continentalism sau la limita inferioara a barajului orografic al Carpatilor, unde impactul este mai mare. Cele mai mici valori se reduc la 3-4 mm/min si chiar sub 3 mm/min, in cuprinsul unor areale restranse situate in regiunea muntoasa inalta in Podisul Sucevei, vestul Podisului Somesan si mai ales in Delta Dunarii si pe litoralul de nord, unde sunt caracteristice miscari descendente ale aerului.
Prin harti, grafice si tabele prezentam in continuare atat distributia pe teritoriu, cat si evolutia in timp a principalilor parametri climatici ai Romaniei
http://www.e-scoala.ro/meteo/
Autentificare
Înregistrare
FAQ
Căutare
Te-ai obisnui pana la urma, mai ales comparativ daca te-ai muta intr-un desert.Una e numai nisip cat vezi cu ochii si alta e peisaj de tipul lush green 
