Partners

Convergenta , in general ( in mecanica ) inseamna o contractie in cadrul unui camp de vectori .
In meteorologie , putem vorbi de convergenta in zonele unde are loc o contractie in campul vectorial al vanturilor sau unde aerul se indreapta din mai multe directii catre acelasi punct . La suprafata , din cauza contractiei respective , in zonele cu convergenta intra mai mult aer si iese mai putin . Din cauza aceasta , excesul de aer ce intra pe o anumita suprafata este fortat sa urce in sus . Astfel se creaza un efect de lifting si se initiaza convectia . Opusul convergentei este divergenta , ce presupune ca dintr-o zona pleaca mai mult aer decat intra . Convergenta/divergenta pot avea loc nu doar la suprafata ci la orice nivel in atmosfera si se regasesc in zonele sau in vecinatatea zonelor cu gradient baric . Ele de multe ori coexista la diferite nivele in atmosfera . Un mediu propice pentru dezvoltarea sistemelor convective este o zona cu convergenta la suprafata si divergenta la altitudine .
Exemple clasice de zone cu convergenta/divergenta :

A. In partea anterioara a unei linii de front avem convergenta ( datorita surplusului de aer care intra in zona respectiva ) . Aici avem lifting ( miscare ascendenta pe verticala a aerului ) , deci mediu propice convectiei in anotimpul cald . In schimb in partea posterioara a frontului , deseori se produce divergenta la suprafata ce la randul ei poate provoca subsidenta ( miscare descendenta pe verticala a aerului ) , intrucat aerul este tras din aceste zone si deplasat inspre directia de propagare a frontului . Aceasta situatie este foarte des intalnita si se poate observa foarte clar in zona de front a ciclonilor din Atlantic .

B. Intr-un ciclon ( extratropical sau tropical ) , vantul bate dinspre exterior inspre centru , "adunand" aerul in zona centrala a acestuia . Are loc astfel convergenta la suprafata si excedentul de aer este fortat sa urce pe verticala .

de acord cu explicatia ta, dar este necesar sa precizam ca in fronturile atmosferice miscarile descendente si ascendente determinate de structura campului baric si termic de altitudine sunt cele care initiaza divergenta si respectiv convergenta la suprafata; ulterior, in cazul frontului rece, avansul aerului rece si dens la sol (generat si permanent improspatat de averse) poate produce in sine convergenta suplimentara pe linia frontului si de aici o ascendenta energica dar limitata la stratul inferior, ce poate insa initia noi celule convective in fata, ducand la avansul rapid al frontului rece.