
Prognoza valabila din 06 mai 2015 ora 18 UTC, pana in 07 mai 2015 ora 18 UTC, realizata de catre Oana Liviu, Zoltan Boros si Tudor Palela:
Context sinoptic:
Momentan, conform hartilor de analiza a troposferei medii si inalte, in zona Romaniei este prezenta o dorsala barica destul de pronuntata meridional (din zona Tunisiei pana in Finlanda si nord-vestul Rusiei), dar in retragere catre sud-est. Modelele simuleaza faptul ca axa dorsalei va parasi zona tarii noastre in noaptea de miercuri spre joi, iar in vestul Europei se va dezvolta rapid un anticiclon. Intre cele doua sisteme barice de presiune ridicata se va forma un talveg de unda scurta ce va avansa spre est. Modelele de rezolutie buna arata ca e posibil ca tara noastra sa fie tranzitata chiar de 2 talveguri de unda scurta. Acest lucru va determina o scadere de geopotential si implicit o invazie de aer rece in troposfera medie-inalta avand mai multe implicatii ce tin de destabilizarea coloanei troposferice: vorticitate ridicata, divergente si intensificarea curentilor ascendenti, cresterera gradientului termic vertical. Dezvoltarea anticiclonului in vestul continentului va favoriza o circulatie meridionala, din directie nord-vestica si nordica. Acest lucru va insemna ca la nivelului solului va fi prezent un front rece, ce va fi asociat cu talvegul amintit.
Manifestarea fenomenelor:
Modelele prognozeaza trei perioade principale de initieri (Diseara, la noapte si maine dimineata/dupa-amiaza):
1) Astazi seara sunt asteptate cateva furtuni si in NV-ul tarii (in Crisana si apoi in Maramures). Aceste furtuni vor sosi dinspre Ungaria, dar nu se poate estima exact magnitudinea lor. Dupa ZAMG Alaro si UM aceste sisteme de furtuni pot fi destul de organizate si pot migra prin nordul tarii chiar pana in nordul Carpatilor Orientali. Dupa alte modele, acest sistem se va destrama destul de repede dupa ce va intra in tara noastra.
2) Al doilea val de evenimente convective va avea loc in noaptea dintre miercuri si joi, avand ca punct de formare Serbia, amplificandu-se orografic peste M-tii Banatului. De aici sunt mai multe directii posibile, si anume:
a) Conform unor modele aceste celule vor escalada zona montana,continuand sa afecteze zona deluroasa din Oltenia, Muntenia si zonele montane aferente; acest scenariu fiind posibil in cazul in care celulele vor deveni supercelulare sau se vor organiza instr-un sistem convectiv mezoscalar (MCS) datorita forfecarii de vant ridicate, aferente liniei frontale (scenariu sustinut de modelul WRF-meteociel, rularea 00Z).
b) Un al doilea scenariu ar fi ca aceste celule sa nu devina supercelulare si sa afecteze vestul Banatului, Transilvania, Moldova si zonele montane aferente.
c) Un al treilea scenariu se leaga de pozitia si timing-ul frontului atmosferic si sugereaza o initiere mai nordica a celulelor si deplasarea lor catre M-tii Apuseni, sudul Transilvaniei si Carpatii Meridionali.
3) Si in cadrul celei de-a treia perioade (joi), la fel exista diferite scenarii posibile asupra modului in care celulele se vor initia si mai ales ce zone vor afecta, totul depinzand de pozitionarea frontului atmosferic si mai ales de mici perturbatii in campul baric.
a) Cel mai plauzibil scenariu ar fi formarea unui cluster de celule peste Banatul Montan, amplificandu-se odata cu escaladarea muntilor si deplasarea lor spre Oltenia si Muntenia. Dupa-amiaza, datorita insolatiei puternice si al gradientului termic ridicat, aceste celule se vor putea organiza intr-un sistem convectiv mezoscalar (MCS) de tip squall line datorita forfecarii de vant, devenind foarte puternice si lasand in urma cantitati importante de precipitatii. Acest squall line va migra rapid catre est, afectand zone din Muntenia, Baragan, sudul Moldovei si Dobrogea. Incertitudinea in cazul acestui scenariu este reprezentata de pozitia frontului atmosferic si nu se stie exact locul in care clusterul se va organiza intr-un squall line - in alta ordine de idei, nu se stie daca Oltenia va fi afectata.
b) Al doilea scenariu este asemenator cu primul, cu diferenta ca celulele se vor initia mai la vest (la granita dintre Serbia si Bosnia-Hertegovina), vor fi mai puternice si vor afecta si Oltenia; in acest scenariu celulele se vor organiza mult mai rapid intr-un sistem convectiv mezoscalar, insa scenariul are sanse mai mici de realizare.
C) Un al treilea scenariu presupune ca nu se vor initia celule in Banatul Montan si ca furtunile se vor reinitia si organiza intr-un MCS dupa-amiaza, doar in Muntenia, Baragan si Dobrogea (frontul atmosferic se va deplasa mai rapid).
Cu toate ca am identificat 3 perioade principale de initiere, este posibil ca din cauza aparitiei unor unde foarte scurte in campul baric, sa se initieze furtuni severe si in alte areale, precum Transilvania si Moldova.
Acestea sunt cele mai plauzibile scenarii si datorita incertitudinii foarte mari legata de acest front atmosferic, se pot initia celula si in alte areale, iar manifestarea evenimentelor poate fi alta decat am prezentat in aceasta prognoza.
Incertitudini:
Cele mai mari incertitudini sunt legate de:
- Pozitionarea si timing-ul frontului atmosferic.
- Zona si mai ales timpul in care principalele celule se vor initia.
- Aparitia unor unde foarte scurte in campul baric si intierea si altor celule decat cele prognozate
- Formarea altor celule pe zonele locale de convergenta.
Analiza convectiva:
Vom avea 2 perioade cu instabilitate accentuata:
A.) Astazi dupa-amiaza, seara si in prima parte a noptii vom avea instabilitate ridicata in jumatatea NV-ca a tarii, unde CAPE va avea valori destul de ridicate, cuprinse intre 1000 si 1500 J/kg, dar in NV izolat poate atinge si 2000 J/kg. Indicele Thompson va avea valori mediocre in toata tara, in general intre 34 si 38 si spre seara in vest vom avea Lifted Index in jur de -2, -3. Prognoza noastra incepe cu inceputul serii, datorita faptului ca, desi sunt valori CAPE destul de ridicate, in cursul zilei de azi in vestul tarii umiditea 0-3 km va fi destul de scazuta, aceasta fiind motivul principal pentru lipsa fenomenelor convective din cursul zilei. Seara si noaptea umiditatea creste destul de rapid, si cu aceasta, creste si valoarea de apa precipitabila (PW), care va atinge valori in jur de 30 mm. O data cu apropierea frontului rece, vor aparea si convergentele (pre-frontale) in vestul tarii. Dinspre S-SV vom avea si advectii masive de caldura si umiditate, care sunt reprezentate prin valori foarte ridicate ale temperaturii potentiale pseudo echivalente (care arata prezenta unei benzi transportatoare). Forfecarea 0-6 km se va situa intre 15 si 20 m/s, deci vom avea convectii destul de organizate (multicelulare, care mai tarziu se pot organiza in MCS). Seara si noaptea dinspre vest vor sosi benzi de vorticitate destul de pronuntate, mai ales in Banat, care se vor deplasa spre est. Cresterea treptata a umiditatii, forfecarea de 15-20 m/s si aceste benzi de vorticitate, vor favoriza organizarea furtunilor intr-un sistem convectiv mezoscalar (MCS), pentru care care pericolul principal va fi cantitatea mare de precipitatii ce o pot lasa furtunile. In prima parte a intervalului mai pot fi si intensificari ale vantului, local cu aspect de vijelie si grindina de 1-2 cm, insa in cursul noptii sansele la evenimente convective scad treptat.
B.) Maine (joi) instabilitatea se muta pe sudul tarii, unde vom avea valori chiar impresinante! Valoarea CAPE poate atinge, sau chiar depasi 2000-2200 J/kg, cu Thompson foarte ridicat (in general 36-40, iar in Muntenia poate fi chiar si 42-44!). Si Indicele Lifted va fi foarte scazut (in general intre -3 si -4), dar in Muntenia pot fi valori de pana la -6 grade K! Legat de frontul rece vom avea linii de convergente bine dezvoltate. Nici cu umiditate nu vor fi probleme, straturile inferioare (0-3 km) vor fi destul de saturate, insa valoarea de PW va fi ”doar” in jur de 24-26 mm. Forfecarea 0-6 km va avea valori in jur de 15 m/s, si in zona Capitalei poate depasi si 20 m/s. Astfel in Muntenia apar sanse destul de mari pentru aparitia supercelulelor, care in astfel de conditii de instabilitate foarte mare, pot duce la evenimente severe, izolat chiar foarte severe, in primul rand cu vijelii de peste 80 km/h si grindina de pana la 2-3 cm. Vom avea si advectii de vorticitate pozitiva, cu maxime tot in Muntenia. Directia miscarii celulelor convective va fi dinspre NV spre SE, cu o posibila organizare intr-un squall line in sud (tot in Muntenia), pe o axa NNE-SSV.