Orașul în care mi-am trăit primii 24 de ani de viață.
Istoria stației meteo oficiale a orașului este dată de site-ul ANM.
CRAIOVA
1 Descrierea fizico-geograficã
1.1 Relieful
Staţia meteorologicã Craiova (altitudine: 192 metri) se aflã la 5 kilometri sud-est faţã de centrul municipiului omonim, în partea de vest a Câmpiei Române (sectorul Lunca Jiului), aproape de contactul cu cele mai sudice prelungiri ale Podişului Getic. Lunca Jiului se caracterizeazã prin prezenţa interfluviilor plane şi teraselor, cu altitudini de pânã la 150-200 de metri, staţia meteorologicã fiind situatã pe o terasã de pe malul stâng al Jiului. Cele mai apropiate obstacole de relief natural pozitiv (înãlţimile Piemontului Getic şi ale Carpaţilor) se aflã la mai mult de 100 de kilometri nord depãrtare de staţie şi sunt nesemnificative pentru reprezentativitatea acesteia. Din punct de vedere geologic, Câmpia Românã s-a format prin depunerea unei pãturi sedimentare cuaternare peste un fundament cristalin ce dateazã din eonul arhaic şi care defineşte Platforma Moesicã (situatã latitudinal între Munţii Balcani şi Munţii Carpaţi, cutãri ale orogenezei alpine). Fundamentul (soclul) cristalin este alcãtuit în principal din şisturi cristaline mezometamorfice, dar şi din roci magmatice şi roci epimetamorfice. Cuvertura sedimentarã, apãrutã pe fondul mai multor mişcãri de basculare ale platformei, s-a depus în 4 cicluri de sedimentare: ciclul paleozoic, ciclul permo-triasic, ciclul jurasic-mediu – cretacic (toate trei cu calcare, marnocalcare, gresii, marne verzi, argile, nisipuri) şi ciclul badenian inferior – cuaternar în care s-a depus pãtura de loess, stratul sedimentar aflat la suprafaţa terestrã. În cuprinsul acestuia se manifestã procese geomorfologice de sufoziune, tasare şi pluviodenudare. În luncile râurilor care traverseazã Câmpia Românã întâlnim depozite de aluviuni actuale şi subactuale, acumulate în holocen (pietrişuri, nisipuri).
1.2 Solul şi subsolul
Staţia meteorologicã Craiova este amplasatã la contactul dintre arealul geografic cu soluri brun-roşcate şi brun-roşcate luvice, aparţinând clasei argiluvisolurilor, şi cel al solurilor aluviale şi protosolurilor aluviale, din clasa celor neevoluate, specifice luncilor (conform Sistemului Român de Clasificare a Solurilor, elaborat în 1980 de Institutul de Cercetãri pentru Pedologie şi Agrochimie).
1.3 Reţeaua hidrograficã
Staţia meteorologicã Craiova se aflã în bazinul hidrografic al râului Jiu, pe o terasã de pe malul stâng, pe suprafaţa interfluvialã dintre Jiu – afluent direct al Dunãrii, şi râul Teslui, tributar Oltului. Râul Jiu îşi are izvoarele în Carpaţii Merdionali (se formeazã din Jiul de Est cu izvoarele în grupa Retezat şi Jiul de Vest, cu izvoarele în grupa Parâng), formeazã un defileu adânc care desparte cele douã grupe montane amintite, strãbate Podişul Getic şi Câmpia Românã şi se varsã în Dunãre aproape de satul Bechet. Datoritã amenajãrilor antropice, niciunul dintre acestea nu prezintã risc major de inundaţii. Faţã de staţia meteorologicã Craiova, apa râului Jiu se aflã la 7,5 kilometri sud-vest. Cea mai apropiatã întindere semnificativã de apã este Balta Craioviţei, aflatã la 8 kilometri spre nord-est, în suprafaţã de aproximativ 32 de hectare.
1.4 Vegetaţia spontanã şi cultivatã
Din punct de vedere al vegetaţiei, staţia meteorologicã Craiova se aflã la contactul dintre zona specificã luncilor (cu plante higrofile şi hidrofile) cu zona pãdurilor de stejar termofil, în amestec cu pãdurile de cer şi gârniţã, care alterneazã cu terenuri stepizate în scop agricol, cele necultivate fiind acoperite cu vegetaţie spontanã de ierburi xerofile, graminee şi arbuşti. Cea mai apropiatã pãdure faţã de staţia meteorologicã se aflã la 300 de metri spre nord-est (Parcul Hanul Doctorului).
1.5. Activitãţile antropice
Pe o razã de 2 km în jurul staţiei meteorologice Craiova se practicã activitãţi aparţinând tuturor sectoarelor de activitate economicã: primar (agriculturã), secundar (industrie) şi terţiar (servicii). Staţia meteorologicã este înconjuratã de terenuri agricole. Municipiul Craiova are o suprafaţã de 81 de kilometri pãtraţi şi o populaţie de aproximativ 269.500 de locuitori. Este puternic edificat, aproape jumãtate din suprafaţã fiind ocupatã de cartiere cu blocuri înalte de locuinţe. În extravilanul municipiului se întâlnesc terenuri agricole unde se cultivã predominant cereale şi viţã de vie. În partea de sud-est a oraşului se aflã douã dintre cele mai importante centre industriale ale oraşului – uzina Ford şi parcul industrial Electroputere. În partea de nord-vest se aflã centrala electrotermicã Işalniţa. Sectorul terţiar este cel mai bine reprezentat în jurul staţiei meteorologice de cãile de comunicaţii (rutiere, feroviare şi aeriene). De la Craiova pornesc drumuri naţionale cãtre Bucureşti, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Drobeta Turnu Severin, Calafat şi Bechet. În cuprinsul reţelei feroviare, Craiova este nod feroviar pe Magistrala 900, dintre Bucureşti şi Timişoara, din care se mai desprind linii secundare spre Piteşti şi Calafat. Aeroportul Internaţional Craiova a avut în anul 2013 un trafic de peste 40.000 de pasageri.
2 Istoric 2.1 Poziţia actualã şi dotarea
Latitudine N 44º 18’ 37”, longitudine E 23º 52’ 01”, altitudine 192 m.
Din data de 13 decembrie 2001 este instalatã staţia meteorologicã automatã care mãsoarã urmãtorii parametri meteorologici: vânt (direcţie, vitezã, rafalã), presiune atmosfericã, cantitatea precipitaţiilor atmosferice, temperatura şi umezeala aerului, temperatura solului, radiaţie globalã (parametru calculat - durata de strãlucire a Soarelui). Se mai efectueazã mãsurãtori asupra: grosimii stratului de zãpadã, densitãţii stratului de zãpadã, echivalentului în apã al stratului de zãpadã etc. Se efectueazã observaţii meteorologice asupra: fenomenelor meteorologice, vizibilitãţii orizontale, nebulozitãţii totale şi parţiale, genului de nori, depunerilor îngheţate etc. Statia meteorologicã Craiova efectueazã programe sinoptic, climatologic, agrometeorologic şi este inclusã în circuitul internaţional de date meteorologice.
2.2 Repere – istoric poziţie platformã meteorologicã
- în anul 1881, staţia meteorologicã era situatã în curtea şcolii fiilor de militari (ulterior Liceul Militar);
- în anul 1883, staţia meteorologicã este mutatã pe terenul de sport al Liceului Carol I, pe Strada Mihai Viteazu nr. 6, actualmente Ion Maiorescu nr.6;
- în anul 1890, staţia meteorologicã este mutatã la Școala Primarã Trişcu, situatã pe Strada Tudor Vladimirescu nr. 6;
- în intervalul 1908 – 1957 staţia meteorologicã funcţioneazã la mai multe adrese (Strada Târgului, şcoala Primarã Trişcu, Calea Dunãrii, Strada Doinei, Strada Sfântu Gheorghe, aeroportul militar etc);
- la data de 01.04.1957, staţia meteorologicã este mutatã pe aeroportul Balta Verde;
- pe 01.09.1964, staţia meteorologicã este mutatã pe aeroportul T.A.R.O.M. din Craiova;
- la data de 01.04.1981 staţia meteorologicã este mutatã pe Calea Bucureşti, nr. 150, având coordonatele: latitudine N 44º 18’ 37”, longitudine E 23º 52’ 01”, altitudine 192 m.
2.3 Repere – efectuarea observaţiilor meteorologice
- între 1881 şi 1916 au fost efectuate observaţii şi mãsurãtori meteorologice pentru programul climatologic;
- în perioada 1920 - 1936 s-au efectuat observaţii şi mãsurãtori meteorologice pentru programele climatologic şi sinoptic ;
- în anul 1945 este introdus sondajul aerologic;
- din anul 1961 observaţiile climatologice se efectueazã la orele 00, 06, 12 şi 18 UTC ;
-la data de 01.01.1970 este introdusã activitatea de actinometrie, care la început se desfãşoarã experimental în cursul zilei, pânã la data de 01.01.1971, când s-au efectuat şase observaţii zilnice (00, 06, 09, 12, 15, 18 UTC) ;
- la data de 01.04.1970 a fost introdusã activitatea de agrometeorologie;
- în anul 2000 programele sinoptic si climatologic au fost reunite. 2.4 Repere – istoricul aparaturii
De la înfiinţarea staţiei meteorologice şi pâna la dotarea acesteia cu aparaturã meteorologicã automatã, mãsurãtorile au fost efectuate cu aparaturã clasicã: giruetã cu placã uşoarã, giruetã cu placã grea, barometru cu Hg, termometre ordinare aer, termometre de minimã şi de maximã aer, psihrometru, higrometru, pluviometru, densimetru de zãpadã, rigle de zãpadã, heliograf, termograf, higrograf, barograf etc. Pe parcursul timpului, aparatura meteorologicã clasicã a fost înlocuitã, pe mãsura ieşirii acesteia din funcţiune. Din data de 13.12.2001 este instalatã staţia meteorologicã automatã. 3. Vizibilitatea orizontalã
Condiţiile de vizibilitate orizontalã maximã şi minimã sunt, în general, bune. Terenul este complet degajat în direcţiile E, S, V. 4 Încadrarea în reţeaua naţionalã - Repere, distanţe
Cea mai apropiatã staţie S.N.C.F.R. este gara Craiova aflatã la 3,8 km. Halta Plaiul Vulcãneşti se aflã la 1,9 km. Cea mai apropiatã staţie de autobuz se aflã la distanţa de 250 m. Cel mai apropiat aeroport se aflã la distanţa de 1,2 km. Cel mai apropiat Oficiu Poştal se aflã 2,7 km: Oficiul Poştal nr. 2 cartier Lãpuşului. Accesul la staţia meteorologicã se face pe drumul european E94, drumul de acces este neasfaltat, distanţa de 200 m. Distanţele liniare pânã la staţiile meteorologice învecinate: Slatina 43 km Bãileşti 51 km Caracal 47 km Drãgãşani 51 km Bechet 60 km Tg.Jiu 92 km Drobeta Tr.Severin 102 km
Am subliniat cîteva puncte acolo, revin la ele.
_________________ Jucatorii de tenis se impart in doua categorii, PETE SAMPRAS si restul.
|