Partners

Hartile 0-50 si 0-20 cum arata?

Nu arata. Raportarea umiditatii din sol se face in functie de cultura si gradul de dezvoltare a acesteia, care la randul ei depinde de perioada din an. Acum se raporteaza doar umiditatea pe profilul de sol 0-100 cm in cultura de porumb, pentru cea de grau raportarea terminandu-se undeva la jumatatea lunii iunie, cand incepe recoltarea. Se va continua cu raportarea umiditatii pe profilul de sol 0-100 cm in cultura de porumb pana la finalul lunii august, apoi acest indicator nemaifiind relevant pentru porumb si de la inceputul lunii septembrie se continua cu raportarea pe profilul de sol 0-20 cm (ogor) pentru insamantari, adica pamant gol.
Dupa insamantarile de toamna se continua cu raportarea umiditatii pe profilul de sol 0-20 cm in cultura de grau cam din ultima decada a lunii octombrie pana undeva prin noiembrie, apoi cu o raportare intermediara pe profilul de sol 0-50 cm, care e de cea mai scurta durata si de la inceput de decembrie se face raportarea umiditatii pe profilul de sol 0-100 cm.
Dupa aia, primavara se face raportarea in paralel a umiditatii pe profilul de sol 0-100 cm pentru graul de toamna si in ordine a umidtatii pe profilul 0-20 cm (ogor) pentru insamantarile de primavara, apoi 0-20 cm dupa infiintarea culturii de porumb, deci in cultura de porumb, apoi 0-50 cm pentru dezvoltarea intermediara a porumbului si in final o perioada in care se raporteaza in paralel umiditatea pe profilul de sol 0-100 cm atat pentru cultura de porumb, cat si pentru cea de grau.

Pacat ca nu se raporteaza. Dar de masurat, se masoara?

Nu se masoara deloc, doar se determina.

Rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm in cultura de porumb la data de 22.07.2022:

Mi se pare ca arata identic cu ultima harta.
Apropo, cu precipitatiile jale de la Satu Mare din ultimele 3 luni, cum de nu e seceta pedologica extrema si acolo?

Oricum e clar ca Romania se usuca incet, incet. Niste precipitatii serioase sunt obligatorii in urmatoarele 2 luni.

Nu e identic, sunt deja valori mai scazute ale umiditatii.
La Satu Mare probabil ca s-a iesit din iarna cu o rezerva de apa mai mare in sol fata de zonele aflate mai la sud, apoi a mai plouat ceva prin aprilie si la inceput de mai inca era aprovizionare satisfacatoare.



Apoi diferenta asta in plus pe profilul de sol 0-100 cm se propaga si in continuare in instalarea secetei. A mai fost si o aversa acolo de 27 l/mp la inceput de iulie, iar umiditatea din adancimea solului nu se duce chiar atat de usor.

Aversa aia de 27 mm e vax albina. Evaporatia din perioada asta a neutralizat-o in 3-4 zile.

Perceptia ta cu privire la disparitia apei din sol in urma unei ploi este exagerata.
Hai sa facem urmatorul exercitiu de imaginatie: sa presupunem ca ar cadea 2 ploi intr-o luna la un interval de 15 zile intre ele, de 27 l/mp. Asta ar insemna un total de 54 l/mp intr-o luna de vara, ceea ce e putin.
Dar daca ar cadea 3 ploi de 27 l/mp intr-o luna la un interval de 10 zile intre ele? Asta ar insemna deja o cantitate de 81 l/mp, ceea ce ar fi o cantitate buna de apa si daca ar cadea aceasta cantitate intr-un moment cand e seceta extrema, cu siguranta ca rezerva de umiditate s-ar imbunatati de la o ploaie la alta, adica astia 27 l/mp nu ar disparea integral intr-un interval de 10 zile.
Eficiente in imbuntatirea apei din sol sunt ploile care au cantitati insemnate si este mai bine sa cada deodata 50 l/mp decat sa cada in 5 zile consecutive cate 10 l/mp, fragmentarea ploilor insemnand si o evaporare maximizata a umezelii de suprafata, care dispare foarte repede comparativ cu ceea ce se intampla mai la adancime.
Un exemplu cu seceta extrema de la Grivita care era pe data de 11 august 2016, pentru ca ulterior pe 12 august sa ploua 24 l/mp, apoi pana pe 24 august sa mai ploua aproape 10 l/mp, dar fragmentat mult, cu ultima ploaie de 5.3 l/mp in 22 august. S-a trecut dupa prima ploaie de la seceta extrema la seceta puternica si a ramas asa pana pe 24 august.

Bati campii. 10 mm in fiecare zi timp de 5 zile sunt mai buni decat 50 mm veniti deodata, mai ales in anotimpurile de tranzitie.
Fa un test asa cum zici in 2 ghivece de la tine si zi-mi rezultatele.

Poate doar in perioadele cu vreme rece din anotimpurile de tranzitie sau in perioada de iarna si mai ales cu conditia ca intre ploile din cele 5 zile evaporarea sa tinda spre zero, ceea ce e cam greu, in rest, in anotimpul cald daca ploua cate 10 l/mp zilnic timp de 5 zile, considerand ca vine cate o aversa dupa-amiaza/seara, rezultatul va fi ca se va pierde o cantitate mai mare de apa prin evaporare si in final solul se va umezi pana la o adancime mai mica decat daca ar cadea o singura ploaie.
Daca dupa fiecare ploaie temperatura se duce la 30 de grade, de fiecare data evaporarea va fi intensa la suprafata solului si in stratul superficial si fiecare urmatoare aversa va trebui sa refaca mai intai cantitatea de apa pierduta de la ploaia precedenta, pentru ca apoi sa inceapa sa se cumuleze cu ploaia precedenta si solul sa continue sa se ude mai in profunzime.
Asta in camp liber, fara vegetatie pe camp, altfel deja vegetatia introduce o pierdere si mai mare prin retinerea unei parti din ploaie pe organele plantelor, apa care nu mai ajunge pe sol.
Insa pe sub copaci si prin paduri pierderea ar fi mult mai mare, pentru ca acolo o cantitate importanta ramane prin coroana pomilor si nu ajunge niciodata pe sol si poate iti dai seama ca o aversa de 50 l/mp ar implica pierderi mult mai mici decat 5 averse de 10 l/mp.
Hai ca nu le ai cu astea.

Baiatu', lasa gargara si fa testul ala.

Andrei, o sa-ti las tie placerea sa-mi demonstrezi cum aceeasi cantitate de apa introdusa in sol, intr-un caz toata deodata, fara pierdere, fara evaporare, iar in altul introdusa fractionat in 5 zile diferite cu evaporare zilnica, o sa conduca la o cantitate mai mare de apa in sol in situatia cu evaporarea.

In ultimele zile am avut si niste ploi, care la unele statii meteorologice au fost insemnate cantitativ si asta se vede si din evolutia umiditatii din sol pe profilul 0-100 cm:

Cum ar spune americanii, too little, too late. Anul agricol "la liber" (adică sol neirigat) este compromis. Citii azi un articol bunicel pe saitul panorama.ro. https://panorama.ro/seceta-usuca-agricultura-acum/ (mulțumesc, doodoo).

Scris, evident, fără opinia oficială a ANM despre "elefantul din cameră", adică fără explicația oficială a statului român prin ce procese concrete atmosferice cantitățile de precipitații ar urma să scadă pe teritoriul țării, în general, respectiv în extracarpatic în particular. Bine, poate că explicația științifică ar mai puțin relevantă pentru publicul larg (dick-imea), dar un redactor serios ar cere-o și ar scri-o.

_________________
Jucatorii de tenis se impart in doua categorii, PETE SAMPRAS si restul.