Partners

O mica corectie: nu ICCP ci IPCC (International Panel for Sunt prost)

@sprintenul, nu sunt de acord cu toate afirmatiile tale.

Sa o luam pe rand:


Apa dulce provenita din topirea banchizei nu va ramane pe loc ci va fi purtata de curentii oceanici si se va amesteca cu apa sarata; producand intr-un final anomalii in deplasarea acestor curenti oceanici.

Nu am inteles ce ai vrut sa dovedesti cu aceasta afirmatie. E corect, dar nu inseamna ca oceanele acumuleaza mai putina caldura fata de o suprafata inghetata. Apa reflecta intr-o proportie redusa caldura. Din spatiu, oceanele sunt de o nuanta albastru inchis, dupa cum stim, culorile inchise stocheaza caldura. In schimb, suprafata inghetata, nuanta deschisa - alb = albedo ridicat.

Vaporii din atmosfera au un rol izolator termic ridicat. O radiatie solara redusa este benefica la tropice unde unghiul dintre razele solare si pamant este aproape perpedicular pe intreg parcursul anului (iarna - perpedicularitate pe tropicul capricornului, vara - perpendicularitate pe tropicul racului), - nu si la poli, unde unghiul format intre razele solare si pamant este redus = radiatie solara redusa. Concentratia de vapori prea ridicata din zonele polare se poate concretiza prin formarea cetii sau a norilor, ulterior a precipitatiilor, in general sub forma de zapada, dar zapada, odata asternuta pe banchiza, nu face altceva decat sa o topeasca sau sa aduca o contributie la subtierea acesteia. In acelasi timp, efectul racirii radiative, foarte important in zonele polare, nu s-ar mai produce in cazul prezentat de tine.

In primul rand,cred ca eram obosit cand am zis ipcc la doua dimineata, scuze pentru greseala, dar putem traduce International Pacalici Sunt prost (vezi scandalul climategate)
Nu ar trebui sa treaca neobservat pe acest forum si ar trebui criticata extrem de dur aceasta crima impotriva stiintelor climatologice. Nu ezitati sa accesati deci CLIMATEGATE.
Sau, mai puteti tasta "stima noastra si mandria, Bojariu-Romania" si veti avea de citit.

Referitor la observatiile facute de steaua, remarc ca sunt bune. Dar, am precizat ca e important de stiut si cat de dulce va fi apa, oricum va fi mai dulce, desi se dilueaza permanent.
Cu cat vom fi mai aproape de pol, cu atat va fi mai dulce apa. Din cate intelegem, in urma formarii ghetarilor iarna, rezulta apa sarata si rece care tinde sa se scufunde,si iese din bazinul oceanic pe la fund, in timp ce curentul golfului compenseaza acest deficit de apa. Inteleg ca curentul golfului este mai dulce decat curentul sarat de fund, dar mai cald, evident.
Daca in urma topiri gheturilor vara apa dulce rezultata se amesteca rapid cu apa mai sarata din straturile mai adanci, atunci in urma reinghetarii de iarna acea salinitate va fi eliminata si curentul golfului nu va slabi. Daca la reinghetare e suficient de dulce, cantitatea de sare va fi redusa si curentul golfului va slabi.
Am zis si repet, abia atunci voi fi ingrijorat cand, in urma topirii de vara apele arctice dulci se vor amesteca rapid cu cele mai sarate din profunzime.

Referitor lafenomenul reflexiei luminii in apa, probabil ca e putin inteles de multa lume.
Desigur, oceanul pare inchis la culoare vazut din spatiu, dar legitim intreb, si va rog sa relectati asupra acestui lucru, oare cum s-ar vedea din spatiu daca suprafata apei ar fi o oglinda asemanatoare cu ce avem noi prin casa?
Sau, altfel spus, credeti ca o coala alba de hartie are un albedo mai ridicat decat al unei oglinzi? O oglinda nu ne va apare stralucitoare desi soarele bate in ea, decat daca o privim din un anumit unghi, daca privim direct raza reflectata. Din alt unghi, va apare intunecata, desi e luminata direct de soare. Daca nu cunoastem acest lucru si langa oglinda avem o coala de hartie alba, de aceleasi dimensiuni, vom fi tentati desigur, sa spunem cum coala de hartie are un albedo mai mare, lucru desigur fals!
Bineanteles, zapada si gheata au albedoul hartiei, iar apa nu atinge performantele unei oglinzi obisnuite, dar la unghi mic de incidenta al razei luminoase, poate reflecta si 80 % din lumina.
Si asta conteaza in regiunile polare, unde lumina cade in unghiuri mici,in interminabile apusuri de soare.
Priovit doar din unghiul potrivit un ocean arctic dezghetat va apare stralucitor vazut din spatiu, din orice alt unghi va apare intunecat.
In aceste conditii, cum putem socoti albedoul?
Eu cred ca ar trebui considerat albedoul maximei straluciri,cel real de fapt.
As redefini chiar albedoul, ca fiind cantitatea totala de lumina reflectata de un obiect x, IN TOATE DIRECTIILE.

Referitor la vaporii de apa,stim cum acestia au o influenta asupra temperaturii. Eclar ca oceanul arctic fara gheata va pierde multa energie prin evaporarea apei,compensand in buna masura energia primita din radiatia solara. Vaporii de apa si norii nu permit supraracirea, dar si blocheaza radiatia solara prin ceturi persistente sau nori stratiformi (sunt urati aici pe forum stratii)
Nu stiu daca un strat de zapada duce la subtierea banchizei, din contra, poate creste mult radiatia un strat de zapada proaspat, dar nu vreau sa intru in acest subiect, eu am plecat de la ideea unui ocean arctic fara banchiza, doar cu apa lichida vara, sa vedem care ar fi conditiile.

Referitor la reflexia luminii in apa,amintesc aici cum, copil fiind,imi placea sa stau sa privesc norii cum se oglindeau in apa bazinului de irigat din gradina, si puteam privi soarele care se oglindea in apa cand era sus pe cer, dar nu il mai puteam privi cand se apropia de orizont si mi-a fost greu sa inteleg mult timp cum este posibil asa ceva. Puteam observa usor norii fini ce treceau peste discul solar, pe cand daca priveam direct...cine poate privi direct soarele la pranz... Asa am observat, cu timpul, si petele pe soare, unele se vad lejer cu ochiul liber.
Asa am observat cu ceva ani in urma si trecerea lui Venus peste discul solar,a fost mult mai usor sa privesc in jos decat in sus, plus ca nu am fost orbit.
E remarcabil ca e mare diferenta intre reflexia la unghi mare si cea la unghi mic si e valabil pentru diferite suprafete, nu numai apa.

Este interesanta problema pusa de tine ref la albedoul oceanului arctic liber de gheata... albedoul ar fi destul de mare (evident, vara), dar asta ar depinde si de vanturi, cum acestea sufla destul de intens in zona (si presupun ca ar continua) marea agitata ar avea un albedo mai redus. In principiu, din cate stiu, dependenta albedoului marii de unghiul de incidenta solara si de starea de agitatie a suprafetei este destul de bine reprezentata in actualele modele de prognoza si climatice

wikipedia - albedo

Water reflects light very differently from typical terrestrial materials. The reflectivity of a water surface is calculated using the Fresnel equations (see graph).
Reflectivity of smooth water at 20 C (refractive index=1.333)

At the scale of the wavelength of light even wavy water is always smooth so the light is reflected in a locally specular manner (not diffusely). The glint of light off water is a commonplace effect of this. At small angles of incident light, waviness results in reduced reflectivity because of the steepness of the reflectivity-vs.-incident-angle curve and a locally increased average incident angle.[21]

Although the reflectivity of water is very low at low and medium angles of incident light, it increases tremendously at high angles of incident light such as occur on the illuminated side of the Earth near the terminator (early morning, late afternoon and near the poles). However, as mentioned above, waviness causes an appreciable reduction. Since the light specularly reflected from water does not usually reach the viewer, water is usually considered to have a very low albedo in spite of its high reflectivity at high angles of incident light.

Note that white caps on waves look white (and have high albedo) because the water is foamed up, so there are many superimposed bubble surfaces which reflect, adding up their reflectivities. Fresh ‘black’ ice exhibits Fresnel reflection.

Foarte bun articolul Iceage,dar am mentionat eu si in articol nu se specifica, cum lumina este reflectata foarte tare daca valurile se deplaseaza perpendicular pe directia razei luminoase iar reflectia este mult redusa daca valurile se deplaseaza in aceiasi directie ca si raza de lumina. Am facut numeroase experimente la un bazin cu apa noaptea,zic eu destul de relevante in acest sens.
Desigur,multi vor spune ca valurile oceanului nu se compara cu cele din bazin, dar daca valurile sunt perpendiculare, reflexia este maxima indiferent de inaltimea valului, si asta e foarte important.
Pentru ca,in urma acestui amanunt,indiferent de directia valurilor,stiind ca acolo e un vesnic asfintit vara,in 24 de ore va fi un moment de maxima reflexie ce poate duce la o scadere a temperaturii, scadere ce poate antrena un lant de reactii de feed-back,care pot initia o racire mai mare.(de ex. poate apare ceata de radiatie)
E o posibilitate oricum demna de luat in seama, un amanunt ce poate nu a mai fost studiat.
Reflexia este mai mica si daca marea este confuza, cu valuri din toate directiile,dar daca nu exista banchize sa reflecte valurile,ar trebui sa avem putine situatii de mare confuza.(am plecat de la ipoteza unui ocean liber de gheata)

Ce sa mai zic de situatia cand,datorita polului cald, gradientul baric fiind mic si vanturile slabe,oceanul ar fi linistit?
Desigur, veti zice ca e greu sa se intample asta, dar odata intamplat acest lucru, prin reflexia mult crescuta datorita simplei linistiri a apei, procesul de racire poate fi initiat si poate urma o reactie in lant de racire.
Poate ca asa se explica multe avansari bruste ale gheturilor in pline perioade calde,inexplicate inca.

Nu ma pricep la subiect si n-am citit tot de mai sus, dar avansarea gheturilor in perioade calde nu e un lucru bun? Nu ajuta la racire?

Da, gheturile arctice ne sunt favorabile, altfel ne-am topi de caldura vara,cand datorita ghetarilor mai vine cate un aer mai rece si pe la noi, cu cate o ploicica.
Nu discutam insa daca ne sunt favorabile sau nu,am plecat de la ipoteza ca intr-o zi de vara am putea afla ca nu mai sunt gheturi la pol. Intrebarea era daca natura poate reface cu succes banchiza,pentru ca multi au spus ca, atunci cand si ultimul cub de gheata se va fi topit,procesul de incalzire al climei ar fi ireversibil si am ajunge chiar si in situatia lui Venus,pana acolo s-a mers cu exagerarea.
Venus are o atmosfera imensa,cu o presiune atmosferica la sol de 90 atmosfere.
Daca Pamantul ar avea o astfel de atmosfera,sigur nu am avea ghetari,situatia ar fi comparabila cu Venus. Dar,niciodata nu va vor spune acest lucru propagandistii incalzirii globale (fereasca-i Dumnezeu...)
Ciudat mi se pare insa ca polul sud se raceste, in timp ce polul nord se incalzeste.
Inca nu am nici o explicatie la aceasta realitate,doar speculatia ca ar fi ceva vulcani activi pe acolo,incat sa aiba un efect asupra banchizei?
Se spune ca, la un vulcan activ de la suprafata ii corespund 7 sau 8 in adancuri...Dar, e numai o speculatie asta cu vulcanii...Poate mai are cineva o ideie?

Eplicatia este simpla : aerul cald se ridica în sus in vreme ce aerul rece coboara

_________________
Starea vremii pe intelesul tuturor

Din cele descrise mai sus,s-ar mai desprinde trei puncte importante:
1: Cand banchiza este faramitata de caldura,in retragere,valurile oceanului pot fi confuze pe o mare suprafata,fiind reflectate de marginile banchizei, apa absorbind mai bine lumina soarelui,accentuand incalzirea.
2: Cand marea este libera pe o mare suprafata valurile sunt orientate intr-o singura directie,la unghiul potrivit cu lumina,aceasta putand fi reflectata foarte bine.
3: Cand marea tinde sa inghete si se formeaza cristale de gheata in stratul superficial,apa tinde sa atenueze valurile si tinde, pe masura avansarii inghetului sa inhibe formarea valurilor,marea tinde sa aiba caracteristicile unui lac, reflectand foarte bine lumina,accentuand racirea.

Vimp, te referi la racirea polului sud, cauzata de aerul rece ce coboara de pe platou?
Asa explicam si eu, plus ca iarna soarele e mai aproape de polul nord, iar cand e vara la polul sud soarele e mai departe de Pamant...dar, situatia asta nu e de ieri-de azi...
Racirea polului sud e de data recenta si incalzirea polului nord la fel.
Dintotdeauna a coborat aerul rece de pe platoul polului sud...De ce acum duce la extinderea gheturilor mai mult decat acum 50 de ani, e un mister pentru mine,daca tinem cont fie si numai de perioada asta!