Partners

pe 8 martie in 1993 la bucuresti a fost viscol , cu zapada de 20 30 cm daca nu mai mare tin minte asta foarte bine din cauza zapezii nu au mai intrat trenuri la revizie si am plecat acasa

Pe 8 martie '93 au fost troiene de 2-3 metri in Bucuresti. Viscolul acela a fost al doilea din luna si a finalizat cu 90 cm de zapada si reprezinta recordul pentru Bucuresti din ultimii multi zeci de ani. S-au inchis scolilele pentru vreo 2 saptamani atunci.

http://www.ogimet.com/cgi-bin/gsodres?l ... 1&ndays=31

Da s-a si topit repede

10 pagini deja topicul asta.

Si sper ca se vor mai strange . Sper ca aceasta iarna sa ne rezerve tot ce poate fii mai bun de la o iarna si anumezapada de craciun si revelion (sper ca nu cer prea mult) si macar un viscol ca lumea daca se poate . Ce spuneti cer prea mult?

E adevarat ca masele de gheata incep sa se refaca rapid din luna octombrie , insa rata de refacere nu este substantial mai mare decat cea dintr-un an fara anomalie , astfel incat pana in jurul solstitiului de iarna inca vom mai avea anomalie in ceea ce prioveste extinderea ghetii arctice ( desigur anomalia se va reduce treptat ) . Asa s-a intamplat in toti anii similari lui 2012 , cel mai reprezentativ fiind 2007 . Acum insa am doborat recordul si personal nu cred intr-o refacere mai rapida decat in 2007 , iar in conditiile astea gradientii de geopotential in zona arctica / Groenlanda , vor fi in continuare ceva mai slabi decat normal pentru perioada anului , ceea ce ar facilita formarea si extinderea blocajelor in ultima parte a toamnei si la debutul iernii in N si NE Europei , cu posibilitatea de a ajunge si la noi cate ceva , de asta eu ma gandesc ca perioada noiembrie / decembrie ar putea fi usor mai rece .....
Daca NAO va fi pozitiv asa cum se astepata expertii , un posibil decembrie rece si cu blocaje in N si NE Europei ar fi pur si simplu perfect , pentru ca ar tine asaltul atlantic ceva mai departe de noi , chiar cu posibilitatea unor scurte intervale ultrapolare intercalate intre invaziile oceanice .

_________________

Da, foarte bine ce spui, insa eu nu la anomalie ma refer, iau in considerare faptul ca oceanul liber de gheata a avut cea mai mare extindere. Tinand cont de asta, logic ca inghetul a inceput mai devreme, incepand de la latitudini mult mai mari. Ceea ce vreau eu sa subliniez insa e chiar acest fapt: inceputul avansarii gheturilor. Anomalia, atat timp cat exista, ar fi doar un factor ce arata dezechilibrul, iar in calculul meu imaginar consider ca tocmai anomalia mare face iarna asta mai interesanta. Nu stiu in ce masura sunt inteleasa, dar gheata avand mult mai mult teren de recuperat fata de anul trecut (cam 700 000 km patrati) va fi normal ca lucrurile sa difere fata de anul trecut. Sa fie intensitatea jetului polar factorul decisiv?
Cert e ca in jurul datei de 3-5 noiembrie decalajul fata de anul trecut va fi neglijabil, desi anomalia nu va fi recuperata.
Aici e interesant, capacitatea asta de recuperare.
Dar, recuperandu-se atata suprafata de apa, vor fi trimise la fund mari cantitati de sare, fapt ce va aduce un impuls curentilor oceanici, fapt ce contracareaza tendinta de taiere a curentului golfului de catre NAO negativ din ultimul timp. Sau, poate tocmai de aceea poate fi recuperata rapid suprafata asta de apa, pentru ca e mai dulce. Totusi, destula sare va fi eliberata.
Ca o mica concluzie, pentru ca gheturile sa intre intr-un trend de crestere le-ar avantaja nu atat verile reci, cat verile calme, care sa nu amestece prea mult pelicula de apa dulce de la suprafata, pentru ca la reinghetare sa nu trimita prea multa sare in adanc, sa nu se activeze curentii oceanici calzi.
O calota polara putin extinsa vara poate duce la veri calme.
Iata deci ce important e acum sa stim cum a fost vara in arctica, daca au fost furtuni mari pe acolo.(am cautat repede, se pare ca doar doua mai mari)
Interesante ar fi de studiat harti ale salinitatii apei, comparate de la an la an macar pentru primii 10 metri (sondaje)

Deci se prefigureaza urmatoarea concluzie: cu cat calota polara este mai restransa vara, cu atat sunt sanse ca si curentii oceanici sa se intensifice (!!!) Deci o concluzie contrara a ceea ce se vehiculeaza, cu argumentul ca rezulta apa dulce ce duce la blocarea curentilor oceanici. Dimpotriva, daca am calcula la maximul extinderii banchizei diferenta dintre minim si maxim, am ajunge la o anumita cantitate de apa sarata ce se scufunda ca urmare a inghetului.
Desigur, poate ca si mai multa sare rezulta in anii '70 sa zicem, dar scufundarea sarii avea loc la latitudini mult mai sudice, pe cand acum prin scufundarea sarii mai la nord, curentii calzi de suprafata sunt implicit atrasi mai la nord, patrund mai adanc in inima oceanului Arctic.
Un astfel de bilant ar fi foarte important daca am gasi date pe undeva.
Deci efectele de feed-back din sezonul rece chiar daca ar fi mai puternice si am crede ca ajungem la racire...s-ar putea sa avem efectul contrar.

Pai nu ziceai invers pana acum?

Nu vom mai avea o iarna polara ci una tropicala cu maxime de 20*C?

Asta nu poate spune nimeni, vom vedea la timpul potrivit

Meteorologia este inca o stiinta imatura, ce lasa loc speculatiilor si interpretarilor contrare.
Este nevoie de oameni de calibru si de timp pentru a remedia acest lucru.

Da, ziceam invers, si toate efectele de feed-back luate in calcul raman valabile. Dar nu stiu cum sa explic mai bine in scurtul timp ce il am la dispozitie. Vedeti, gheata polara se reface, va ajunge in curand la extensia ce o avea cu un an in urma. Asta inseamna ca efectele de feed-back isi fac treaba si putem avea o iarna serioasa.
Totusi trebuie sa intelegeti ca nu ne-am mai confruntat cu o astfel de situatie, am avut cu peste 700 000 km patrati mai putina gheata decat oricand. Ceea ce inseamna foarte mult. Si lovitura de gratie poate veni si daca se reface gheata ca anul trecut, si daca nu se reface.Poate ca deja s-a atins acel punct fara intoarcere(!!!)
Sa incerc sa explic:
1) 2013 este estimat a fi anul cel mai cald din istorie (revenirea lui el ninio)
2) Daca gheata atinge sau depaseste extinderea maxima de anul trecut, asta inseamna in plus sarea eliberata in adancuri de pe cei 700 000 Km patrati, ce se transforma automat in forta suplimentara in circulatia termohalina.
3) Daca gheata se extinde la fel ca si anul trecut dar nu recupereaza sau recupereaza putin din deficitul de 700 000 km patrati, efectul de feed-back de pe aceasta suprafata lipsa de gheata poate avea acelasi efect ca si la punctul 2.
Va dati seama ca eu singura nu am date pentru a face aceste calcule, dar chiar daca nu sunt om de stiinta, trag un serios semnal de alarma.
Poate ca vom scapa un sezon-doua, dar daca intr-o vara cu gheata putina se pun furtuni mari la pol si se amesteca pelicula de apa dulce rezultata din topire, vor fi mari probleme.
Vom sti ca am scapat de aceste probleme abia dupa 2014-2015 cand activitatea soarelui va scade, daca atunci gheturile vor avansa.
Poate ca deja punctul fara intoarcere a fost atins si revenirea gheturilor se va produce doar dupa 2025 incolo, in cel mai bun caz.

Ca tot ai adus vorba,anii cu El Nino, coincindenta sau nu, s-au tradus prin excedent de precipitatii in Romania si dau exemple 1998, 2005 & 2010

Acum cateva minute, sursa B1tv banda neagra "meteorologii avertizeaza: urmeaza o iarna crunta"
Si ca sa punctez la ce am spus mai inainte, cu toate ca gheturile vor pierde teren, iernile ar trebui (paradoxal) sa aiba o tendinta de a deveni mai aspre, chiar si la noi. Pot sa reiau argumentele daca va fi nevoie.
Iar daca Ninel aduce precipitatii la noi, fie binevenit!