forum meteorologie, starea vremii, climatologie

Partners

Portal meteorologie   Galerie meteo   Meteo chat   Model WRF-RoMetEx   RSS  
Acum este Vin Noi 22, 2019 7:52 am

Ora este UTC + 2 [ DST ]




Scrie un subiect nou Răspunde la subiect  [ 81 mesaje ]  Du-te la pagina Anterior  1, 2, 3, 4, 5, 6  Următorul
Autor Mesaj
 Subiectul mesajului: Re: Articole, comunicatii, lucrari stiintifice
MesajScris: Lun Noi 23, 2015 12:15 am 
Neconectat
Tornada
Tornada
Avatar utilizator

Membru din: Mar Feb 21, 2012 12:49 am
Mesaje: 13739
Localitate: Bumbesti-Jiu
sorifin scrie:
Multam Supercell!

Din pacate, Bojariu poate fi o doamna respectabila in afara jobului, dar la climatologie e penibila. E ca o oglinda, respinge absolut orice informatie vine spre ea.


Cu placere Sorin :) Bojariu e membra a IPCC, asa ca nu avem ce pretentie sa emitem :)

Ma mai uitam la inregistrarile emisiunii Romania de Vreme ca sa mai aflu diferite date ANM, in special de pe la E.Mateescu, dar din cauza lu' madam climatolog, mai mereu invitata, am ajuns la punctul in care nu ma mai pot uita chiar daca derulez.Unde mai pun ca si prezentatorii, mai ales unul dintre ei, ii tot ridica mingea la fileu si e de-a dreptul enervant.

Pe Meteo Moldova am observat ca mai scrie uneori si Ecaterina Ion-Bordei, din punctul meu de vedere o somitate in domeniul meteorologiei romanesti.A avut odata o interventie de exceptie tocmai pe subiectul climei.


Sus
 Profil  
 
 Subiectul mesajului: Re: Articole, comunicatii, lucrari stiintifice
MesajScris: Lun Noi 23, 2015 1:29 am 
Neconectat
Tornada
Tornada
Avatar utilizator

Membru din: Lun Mar 17, 2008 1:00 pm
Mesaje: 24462
Localitate: Oradea
Să nu uităm că există mulţi sceptici în ceea ce priveşte încălzirea globală.
Şi argumentele lor sunt destul de solide.
Staţiile de la sol ne spun că e vorba de încălzire, fenomene extreme mai multe, creşterea nivelului apelor oceanelor planetare, topirea gheţarilor la poli, etc.
120-130 de ani de date meteorologice nu înseamnă foarte mult. Mulţi dintre noi nu vom afla în viaţa asta dacă faza cu încălzirea e ireversibilă, aşa cum spunea Sandu acum câţiva ani sau e doar o perioadă de încălzire la fel ca multe altele din istoria terrei.
Doar timpul ne va lămuri pe unii dintre noi sau se vor lămuri odraslele sau odraslele odraslelor. :)

_________________


Sus
 Profil  
 
 Subiectul mesajului: Re: Articole, comunicatii, lucrari stiintifice
MesajScris: Lun Noi 23, 2015 9:52 am 
Neconectat
Tornada
Tornada
Avatar utilizator

Membru din: Mar Feb 21, 2012 12:49 am
Mesaje: 13739
Localitate: Bumbesti-Jiu
In fond fiecare are dreptul la opinie si sa creada intr-un fel sau altul.Nu asta e problema ci ceea ce Sorin spunea mai sus.

In legatura cu incazirea, ramane de vazut daca se va mentine sau temperaturile vor scadea.Eu cred temperaturile vor scadea odata ce se vor raci apele Atlanticului la trecerea in faza negativa a AMO si asta ar trebui sa se intample in deceniul viitor.Noi sa fim sanatosi si vom vedea :)


Sus
 Profil  
 
 Subiectul mesajului: Re: Articole, comunicatii, lucrari stiintifice
MesajScris: Joi Dec 03, 2015 11:58 am 
Neconectat
Tornada
Tornada
Avatar utilizator

Membru din: Vin Iun 20, 2008 1:00 pm
Mesaje: 15252
Localitate: cluj
foarte interesant :)
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actua ... me+poluare


Sus
 Profil  
 
 Subiectul mesajului: Re: Articole, comunicatii, lucrari stiintifice
MesajScris: Lun Dec 14, 2015 11:45 pm 
Neconectat
Tornada
Tornada
Avatar utilizator

Membru din: Vin Iun 20, 2008 1:00 pm
Mesaje: 15252
Localitate: cluj
http://www.romaniacurata.ro/de-ce-sarba ... -la-paris/


Sus
 Profil  
 
 Subiectul mesajului: Re: Articole, comunicatii, lucrari stiintifice
MesajScris: Lun Ian 25, 2016 6:34 am 
Neconectat
Tornada
Tornada
Avatar utilizator

Membru din: Vin Iun 20, 2008 1:00 pm
Mesaje: 15252
Localitate: cluj
http://www.agerpres.ro/flux-documentare ... --08-45-49


Sus
 Profil  
 
 Subiectul mesajului: Re: Articole, comunicatii, lucrari stiintifice
MesajScris: Lun Apr 11, 2016 12:04 am 
Neconectat
Mr. Green
Mr. Green
Avatar utilizator

Membru din: Dum Iul 30, 2006 1:00 pm
Mesaje: 9187
Localitate: Mediaş & Sibiu
Ediția a II-a a Dicționarului Meteorologic realizată de un colectiv de autori (Toma Runcanu, Dumitru Bacinschi, Victor Ion Pescaru, Grigore Makkai, Tibor Tanczer) a fost publicată sub egida Societății Meteorologice în anul 2014, are peste 1500 de pagini și include termeni meteorologici în limbile română, engleză, franceză, germană, maghiară, rusă și spaniolă. http://smr.meteoromania.ro/sites/defaul ... 2014_0.pdf


Sus
 Profil  
 
 Subiectul mesajului: Re: Articole, comunicatii, lucrari stiintifice
MesajScris: Lun Apr 02, 2018 10:42 am 
Neconectat
Tornada
Tornada
Avatar utilizator

Membru din: Vin Iun 20, 2008 1:00 pm
Mesaje: 15252
Localitate: cluj
http://adevarul.ro/tech/stiinta/desertu ... index.html
:(


Sus
 Profil  
 
 Subiectul mesajului: Re: Articole, comunicatii, lucrari stiintifice
MesajScris: Lun Apr 02, 2018 12:03 pm 
Neconectat
Tornada
Tornada
Avatar utilizator

Membru din: Vin Iun 20, 2008 1:00 pm
Mesaje: 15252
Localitate: cluj
Clima Romaniei

este determinata in primul rand de pozitia ei pe glob, la jumatatea distantei dintre pol si ecuator, fiind strabatuta de paralela de 45o, precum si de pozitia sa geografica pe continent, la aproximativ 2000 km de Oceanul Atlantic, 1000 km de Marea Baltica, 400 km de Marea Adriatica si riverana cu Marea Neagra. Aceste particularitati confera climei un caracter temperat continental. Masele de aer dirijate spre teritoriul Romaniei in diferite contexte sinoptice, evolueaza intr-o gama foarte ampla mergand de la cele arctice, pana la cele tropicale (sahariene)cea ce confera climei un caracter de tranzitie. De asemenea, instabilitatea raporturilor dintre principalii centri barici determina variatii importante in durata mentinerii unui anumit context meteorologic; astfel se pot inregistra atat durate insemnate cu circulatie ciclonica aducatoare de precipitatii abundente si perioade importante cu regim anticilonic specific manifestarii fenomenului de seceta, cat si treceri rapide de la regimul anticiclonic la circulatia ciclonica si invers cu modificarile aferente in starea timpului.

Extinderea teritoriului tarii pe aproape 5° de latitudine mpune diferentieri mai mari intre sudul si nordul tarii in ceea ce priveste temperatura decat extinderea pe circa 10° de longitudine, astfel daca temperatura medie anuala in sudul tarii se ridica la circa 11° , in nordul tarii la altitudini comparabile valorile acestui parametru sunt mai coborate cu circa 3°C. Intre extremitatea vestica si cea estica a teritoriului national diferenta termica se reduce la un grad (10°C in vest, 9°C in est) in schimb diferentierile in privinta precipitatiilor sunt mai importante (circa 600 mm pe an in vest si sub 400 mm pe an in est).

Relieful tarii are un rol esential in delimitarea zonelor si etajelor climatice. Muntii Carpati formeaza o bariera care separa climatele continentale aspre din est de cele din vest de tip Oceanic si adriatic.

Dealurile si podisurile atenueaza la randul lor extremele climatice ca potential hidrotermic.Campiile si luncile mari din sudul tarii sunt culoare deschise pentru curentii atmosferici, unde totusi se manifesta o influenta carpatica de ameliorare a exceselor climatice.

Prezenta lantului montan si a dealurilor si podisurilor in centrul tarii determina insa aparitia a cel putin patru etaje climatice care difera profund de clima zonala. Primul etaj intre 300-1400 m are o clima calda pana la racoroasa (9°C-4°C) si mai umeda (600-700 pana la 1000-1100 mm); al doilea etaj, intre 1400-1800 m, are o clima rece si umeda (4°C-2°C si 1000-1400 mm); al treilea etaj, o clima foarte rece si umeda (2°C-0°C si 1000-1400 mm); al patrulea etaj are deasemenea o clima foarte rece si umeda (0°C si -2,7°C, 1200-1400mm). Etajarea pe verticala este evidenta pentru toate elementele si fenomenele meteorologice (figurile 4....).

La scara tarii, valorile medii multianuale (100 ani) ale temperaturilor medii anuale (fig.1), sunt cuprinse intre -2,70C la 2500 m altitudine si 11,40C in sud-est (Constanta), iar mediile sumei precipitatiilor (fig. 2) tot ca valori multianuale sunt intre 385,5 mm si 500,9 mm in sud-est (la Constanta, respectiv la Calarasi) si intre 1000-1200 mm in zona montana.

Indicele de ariditate (R) ca raport intre suma precipitatiilor anuale si evapotranspiratia potentiala (P/ETP) defineste urmatoarele tipuri de zone: hiperaride (R<0,05), aride (0,05 R 0,20), semiaride (0,20 R 0,50), uscate - sub-umede (0,50 R 0,65) si umede R 0,65. Din acest punct de vedere, teritoriul Romaniei se incadreaza in zonele semiaride, uscat-sub-umede si umede cu R 0,20 (fig. 3).

In concluzie, clima Romaniei este de tip temperat-continental, cu 4 anotimpuri si este marcata de influente ale climatelor stepice din est, adriatice din sud-vest, oceanice din vest si nord-vest, pastrandu-si totusi identitatea climatului carpato-ponto-danubian.

In teritoriul cu risc ridicat la desertificare si seceta clima este calda si uscata, cu temperaturi medii anuale mai mari de 10°C, suma temperaturilor medii 0°C intre 4000-4300°C, iar a celor 10°C intre 1600-1800°C. Suma precipitatiilor medii anuale este intre 350-550 mm, a celor din perioada aprilie-octombrie intre 200-350 mm, in timp ce rezervele de apa ale solului pe adancimea de 0-100 cm a solului la 31 martie intre 950-1500 mc/ha, in echivalent de precipitatii 95-150 mm.

Pe teritoriul Romaniei regimul vantului este determinat atat de particularitatile circulatiei generale a atmosferei (diferite sisteme barice care o traverseaza), cat si de particularitatile suprafetei active. Se pune in evidenta rolul de baraj orografic al Carpatilor, care determina, prin orientarea si altitudinea lor, anumite particularitati regionale ale vantului.

La statiile meteorologice din Romania, observatiile asupra directiei si vitezei vantului in perioada 1961-2000 (perioada luata in calcul pentru analiza regimului vantului) au fost efectuate cu girueta Vild la inaltimea de 10 m, aceasta putand masura viteze maxime de pana la 40 m/s.

Viteza medie anuala

Este direct influentata de orografie si de stratificarea termica a aerului, care o pot intensifica sau atenua. In zona montana sunt caracateristice viteze medii anuale care scad cu altitudinea de la 8-10 m/s pe inaltimile carpatice (2000-2500 m) pana la 6 m/s in zonele cu altitudini de 1800-2000 m, pe versantii adapostiti vitezele anuale scad la 2-3 m/s, iar in depresiunile intramontane acestea sunt de 1-2 m/s. In interiorul arcului carpatic, vitezele medii anuale oscileaza intre 2-3 m/s, iar la exteriorul Carpatilor, in Moldova, acestea sunt de 4-5 m/s, mediile anuale cele mai mari remarcandu-se in partea de est a tarii, in Campia Siretului inferior (5-6 m/s), pe litoralul Marii Negre (6-7 m/s), in Dobrogea si Baragan (4-5 m/s). Cele mai mici valori medii anuale (1-2 m/s) se remarca in depresiunile intracarpatice inchise.

Vitezele maxime ale vantului

Cele mai mari valori, de peste 40 m/s, se inregistreaza in toate zonele montane inalte, in Podisul Modovenesc, nord-estul Baraganului si in muntii Dobrogei, ca urmare a circulatiei intense din nord si nord-est, pe litoralul Marii Negre, ca urmare a rugozitatii reduse, precum si in partea central-sudica a Campiei Romane, intre valea Jiului si Vedea.

Zonele cu viteze maxime ale vantului cuprinse intre 30-40 m/s inconjoara toate arealele cu viteze de peste 40 m/s, ele ocupand partile joase ale Podisului Moldovei, nord-estul Campiei Romane, Dobrogea de nord si zonele pericarpatice. Partea vestica si de est a Campiei Romane, centrul si sudul Dobrogei si cea mai mare parte a Deltei Dunarii se caracterizeaza prin viteze maxime anuale ale vantului cuprinse intre 20 si 30 m/s. Aceleasi viteze se inregistreaza si in cea mai mare parte a Podisului Transilvaniei, in centrul si nordul Campiei de Vest si pe Culoarul Muresului.

Cele mai scazute valori ale vitezelor maxime anuale, sub 20 m/s, se inregistreaza insular (pe zone foarte restranse) in Podisul Mehedinti, Depresiunea Petrosani si defileul Jiului, zone situate la adapostul masivelor muntoase. La o examinare mai atenta a distributiei acestor valori pot fi scoase in evidenta si anumite legitati. Astfel, vitezele maxime absolute sunt sensibil mai mari pe directiile dominante specifice fiecarei statii in parte. De asemenea, se observa cresterea vitezelor maxime absolute in raport cu altitudinea reliefului, in conditiile in care statiile sunt amplasate in loc uri degajate. Tot ca o regula se inscrie si cresterea vitezelor maxime absolute in cazul unor vanturi l°Cale. Astfel, vantul ,,Cosava" a depasit la Oravita 40 m/s pe directiile est si est-sud-est. De asemenea, la Boita, curentul de aer dinspre defileul Oltului poate atinge si depasi frecvent 40 m/s din sectorul sudic.Trebuie subliniat faptul ca, in cadrul fiecarei zone mentionate, pe varfuri si pe culmile degajate valorile maxime anuale ale vitezei vantului pot fi mult mai mari decat cele specifice zonei respective, in timp ce, in partile joase, adapostite, acestea se pot reduce substantial.
Durata de stralucire a Soarelui

si repartitia sa teritoraiala se afla in stransa corelatie cu regimul si distributia nebulozitatii, in special a celei inferioare (norii superiori si cei mijlocii, mai putin dezvoltati pe verticala si transparenti datorita alcatuirii lor din particule de gheata, lasa sa treaca o parte din razele solare luminosa).

Pe teritoriul Romaniei cele mai mari valori anuale, de peste 2300 ore de insorire, se inregistreaza in zona litoralului Marii Negre (in partea sud-estica a Deltei Dunarii, in regiunea Sf. Gheorghe sumele medii anuale ajung pana la aproape 2400 ore), ca urmare a predominarii in aceasta parte a tarii a timpului senin, mai ales in semestrul cald al anului (aprilie-septembrie)Regiunile de campie ale tarii se deosebesc intre ele printr-o durata caracteristica a stralucirii Soarelui determinata de conditiile specifice de circulatie a maselor de aer: 2000-2150 ore in Campia de Vest si 2100-2200 ore in Campia Romana.In regiunile mai inalte - zona deluroasa si cea de munte, unde ceata si zilele cu cerul noros sau cu cerul acoperit prezinta o frecventa mai mare - numarul mediu anul de ore de stralucire a Soarelui se reduce treptat de la peste 2000-2100 ore in Podisul Getic pana la mai putin de 1600 ore la altitudini mai mari de 2200 m.

Precipitatii

Cantitatile de precipitatii maxime in 24 ore prezinta, in distributia lor pe teritoriul Romaniei, diferentieri semnificative, ca urmare a influentei directe pe care o exercita sistemele barice asupra diferitelor sectoare ale teritoriului tarii si a configuratiei majore a reliefului.

Specific acestui parametru este faptul ca ploile exceptionale au caracter neregional, reprezentand de cele mai multe ori intensitati pluviale mari cu durata mica, dar si cantitati semnificative cu intensitati moderate cumulate pe parcursul intregii zile si afectand in acelasi timp suprafete mici, deci arii de actiune restransa.

Distributia cantitatilor maxime in 24 ore pe teritoriul Romaniei pune in evidenta cateva aspecte. Astfel, partea centrala si nordica a Campiei si Dealurilor Banato-Crisane, care se afla sub influenta climatului temperat-oceanic tot timpul anului, primeste in regim mediu multianual cele mai multe precipitatii. Maximele diurne se produc, in general, la sfarsitul primaverii si vara (Baia Mare 121,4 mm si Oradea 85,8 mm in iunie). Podisul Transilvaniei aflat sub aceeasi influenta climatica temperat-°Ceanica prezinta valori mai ridicate in aria precarpatica estica, cazute cu deosebire in timpul verii (Bistrita 75,9 mm in iulie). Depresiunile din sudul si estul Podisului Transilvaniei, sub influenta circulatiei foehnale, primesc cele mai mari cantitati diurne de precipitatii in lunile de vara (Sibiu 82,0 mm in august, Fagaras 92,7 mm in iunie).

In sud-vestul tarii, in Campia si Dealurile Banatului, sub influenta maselor de aer submediteraneene, cele mai abundente precipitatii maxime in 24 ore cad in timpul verii (Timisoara 100,0 mm in iunie) sau la inceputul toamnei (Lugoj 90,2 mm, Caransebes 127,0 mm in septembrie).

Sectorul montan al Carpatilor Romanesti prezinta nuantari in distributia acestor precipitatii, generate mai putin de sistemele barice dominante si mai mult de altitudine si de transformarile suferite de masele de aer vestice dominante si formatiunile ciclonice in contact cu inaltimile carpatice. Pe culmile muntoase, cantitatea ridicata de precipitatii este consecinta intensificarii activitatii fronturilor de aer la trecerea lor peste munti si a convectiei termice intense din sezonul cald al anului (Vladeasa 88,2 mm in iunie, Vf. Omu 115,0 mm in iulie si Rarau 110,6 mm in iunie).In Muntii Banatului, unde se resimte din plin influenta maselor de aer mai umed de origine mediteraneana, precipitatiile maxime absolute cazute in 24 ore au fost mai mari, masurandu-se cantitati care depasesc frecvent 100 mm (Semenic 122,6 mm in august, Cuntu 204,2 mm in iunie).

La nivelul depresiunilor intracarpatice, cantitatile maxime de precipitatii in 24 ore oscileaza in functie de pozitia acestora, interioara sau exterioara, fata de lantul carpatic, de apropierea, masivitatea, inaltimea si orientarea ramei montane inconjuratoare situata in calea maselor de aer umed (Brasov 88,7 mm si Petrosani 107,4 mm in iunie, Miercurea Ciuc 76,0 mm si Sighetu Marmatiei 104,7 mm in iulie etc.).

Urmarind alte unitati fizico-geografice pe harta alaturata se confirma aceeasi neuniformitate spatio-temporala a parametrului analizat. Astfel, in Podisul Sucevei valorile parametrului au depasit in sezonul cald al anului 80-100 mm (Botosani 81,2 mm, Falticeni 93,1 mm), crescand cantitativ spre sud, spre Podisul Barladului si Campia Siretului Inferior (Iasi 146,7 mm, Husi 123,6 mm, Galati 126,2 mm).Partea continentala a Dobrogei in lunile iulie si august primeste cantitati maxime diurne apropiate de 100 mm (Adamclisi 115,2 mm), ceea ce reprezinta de cele mai multe ori dublarea mediei lunare multianuale. In semestrul rece al anului se remarca, de asemenea, un interval propice producerii maximelor in 24 ore de precipitatii (Harsova 77,1 mm si Adamclisi 90,2 mm in ianuarie).

Deasupra Deltei Dunarii si a complexului lagunar Razim, unde incalzirea este puternica in timpul verii si la inceputul toamnei, convectia termica este foarte activa. Cantitatea maxima absoluta pe tara cazuta in 24 ore a fost inregistrata la C. A. Rosetti cu valoarea de 530,6 mm la 30 august 1924. Aceasta, impreuna cu cantitatea cazuta in ziua precedenta, insumeaza 690,6 mm, reprezentand cea mai mare cantitate de precipitatii cumulate in secventa temporala scurta din Romania. Si in zona de litoral a Dobrogei maximele diurne sunt apreciabile (Constanta Far 111,6 mm, Constanta Coasta 112,3 mm in august), ca urmare a ciclogenezei de coasta marina.

In Campia Romana, cantitatile maxime diurne masurate au atins 80-150 mm, semnalandu-se cu deosebire in lunile de vara (Calarasi 149,4 mm, Alexandria 144,2 mm, Drobeta-Turnu Severin 171,7 mm). De altfel, pe intreg teritoriul tarii cantitatile exceptionale de precipitatii se remarca vara: Ciuperceni 348,9 mm, Surdila Gaiseanca 265,9 mm, Fundata 306,0 mm, Carlibaba 280,4 mm, Priboioasa 270,0 mm, Deva 262,0 mm etc.

Principala caracteristica a ploilor torentiale este intensitatea. La ploile semnificative acesta depaseste valoarea de 6 mm/min in regiunile cele mai joase, scazand pe masura cresterii altitudinii pana la valori mai mici de 3 mm/min, in regiunile inalte.

Din analiza acesteia se constata ca in Romania, cele mai mari valori medii ale acestor intensitati maxime pluviale se produc in regiunile joase de campie cu grad mare de continentalism sau la limita inferioara a barajului orografic al Carpatilor, unde impactul este mai mare. Cele mai mici valori se reduc la 3-4 mm/min si chiar sub 3 mm/min, in cuprinsul unor areale restranse situate in regiunea muntoasa inalta in Podisul Sucevei, vestul Podisului Somesan si mai ales in Delta Dunarii si pe litoralul de nord, unde sunt caracteristice miscari descendente ale aerului.

sursa : site-ul anm


Sus
 Profil  
 
 Subiectul mesajului: Re: Articole, comunicatii, lucrari stiintifice
MesajScris: Lun Apr 02, 2018 12:09 pm 
Neconectat
Tornada
Tornada
Avatar utilizator

Membru din: Vin Iun 20, 2008 1:00 pm
Mesaje: 15252
Localitate: cluj
Evenimente meteorologice notabile de-a lungul anilor

Cele mai reci luni de iarna din perioda masuratorilor instrumentale (in ordine cronologica)
Ianuarie: 1893, 1907, 1909, 1940, 1942, 1943, 1954, 1963, 1985
Februarie: 1929, 1935, 1954, 2003
Decembrie: 1927, 1961, 1996, 2002
Viscole notabile
Durata: in februarie 1954 a viscolit in zilele de 1-4; 7-9; 17-19 si 22-24.
Durate maxime continue de 48 de ore s-a consemnat pe 3-4 II 1954 si 21-22 XI 1998
Viteza maxima a vantului: 126 km/h la Bucuresti pe 3-5 II 1954; 130 km/h in Baragan pe 21-22 XI 1998; 200 km/h la Iasi in 4-7 I 1966.
Cantitatea maxima de zapada depusa: 115.9 l/m2 in 24 ore la Grivita pe 3 II 1954
Cel mai gros strat de zapada: 173 cm la Calarasi pe 3-4 II 1954, troienele au atins 2-5 m si sud-estul si estul tarii.
Inundatii prin topirea zapezii: dupa viscolul din martie 1973 prin baltiri au fost scoase din circuitul agricol zeci de mii de hectare.
Depuneri de gheata
Diametru maxim: 556 mm in decembrie 1964 la Vf. Omu
Durata maxima de depunere: 385 ore ls statia montana Cuntu Greutatea maxima: 13 224 g/1 m cablu in noiembrie 1961 la Vf. Omu.
Fenomene de iarna la Bucuresti in intervalul 1961-2000
Viscol 1954
Prima ninsoare 15.X.1970; Primul strat de zapada 26.X.1988;
Primul inghet 29.IX.1977 Numarul maxim lunar de zile cu viscol 3 zile, noiembrie 1993; 3 zile, decembrie 1966; 4 zile, ianuarie 1963 si 1973; 6 zile, februarie 1969, 3 zile, martie 1973.
Lunile cu cele mai importante valuri de caldura (in ordine cronologica)
S-au inregistrat temperaturi de peste 40oC:
Iunie: 1908, 1918,1938, 2002
Iulie: 1909,1938,1916,1943, 1950, 1965, 1985, 1987, 1988
August: 1922, 1945,1946, 1951, 1952, 1961, 1963 Septembrie: 1946, 1952.

Secete
Dobrogea, Baraganul si sudul Podisului Moldovei sunt regiunile cele mai expuse fenomenului de seceta din Romania. Intervale de seceta prelungita : 1894-1907, 1945-1951, 1983-1994. Fata de intervalul precedent prezinta unele particularitati, fiind mai extinsa in timp dar, in aceeasi masura, mai putin omogena decat precedenta perioada. Prin extindere, durata, intensitate si efecte, seceta din anul 2000 poate fi considerata una dintre cele mai puternice care s-au manifestat pe teritoriul tarii noastre in ultimul secolul XX. Pe intreg teritoriul tarii regimul pluviometric a prezentat un deficit de 33,4% din cantitatea normala. Vara a fost foarte calduroasa, in sudul tarii, temperaturile maxime zilnice depasind, in mod repetat, valoarea de 40oC, maxima anuala atingand 43.5°C (Giurgiu, 5 iulie). Seceta s-a prelungit si in toamna, in luna octombrie cantitatea medie de precipitatii a fost de 3,2 mm (normala climatologica fiind de 38,0 mm) in Oltenia, vestul Munteniei si Carpatii de Curbura, precipitatiile fiind inexistente.
Cei mai ploiosi ani
- 1897 si 1912 cu depasiri ale cantitatiilor medii multianuale de precipitatii de pana la 300% respectiv 246%.
Caderi de grindina
- 6-7 iunie 1880 la Braila: a format un strat de gheata de 15-30 cm care in locuri adapostpte s-a mentinut peste 6 zile, dimensiunea depasea oul de gaina 4 august 1950 la Iasi: 1200 boabe de grindina pe m2 cu dimensiuni de pana la 320 g. Au fost victime omenesti.
Vegetatia distrusa si-a reluat activitatea intre 25-30 august producandu-se a doua inflorire la pruni, visini, meri, ciresi, liliac. In octombrie s-a copt un al doilea rand de fructe. 18 iunie 1979 Otopeni, Bucuresti Baneasa: dimensiuneaboabelor de 5-6 cm.
Tornade si trombe
(coloane de aer in rotire rapida situate sub nori cumuliformi care ating suprafata terestra respectiv suprafata apei)
Consemnari de tornade:
Bucuresti 9 iunie 1886;
comuna Satu Mare din raionul Radauti 9 mai 1963;
Corbesti - Crisana 3 iulie 1991;
satul Dobridor, comuna Motatei-Dolj 5 mai 1998;
satul Rahmanu in Delta Dunarii 30 iulie 2002;
Facaeni 12 august 2002.
Ultimele doua au prilejuit victime umane.
Consemnari de trombe:
Lacul Macin 1948;
Lacul Brates la ENE de Galati 30 iulie 1955;
Gura Portitei 19 iulie 2002.
Furtunile de praf
Sunt caracteristice lunii aprilie, care este o luna vantoasa, atunci cand, in plus, solul este uscat si dezgolit de vegetatie. Mentionam furtunile de praf din 23 aprilie 1960 si 18 aprilie 1965 purtatoare a unui praf galben din loessuri asiatice si furtuna de praf si nisip de culoare rosie de origine nord africana din 24 aprilie 1973.
Ploi torentiale
Ploaia torentiala din 28-29 iulie 1991 din Carpatii Orientali, Subcarpatii Moldovei si ai Curburii totalizand cantitati de 100-200 mm in 24 ore a creat o unda de viitura pe Trotus de circa 7 m inaltime, ce a dus la ruperea barajului de la Belci. Bilantul ploilor torentiale din luna iulie 1991 a fost de 110 morti, 7 disparuti, 2136 case distruse, 10699 case inundate s.a.

sursa : site-ul anm


Sus
 Profil  
 
 Subiectul mesajului: Re: Articole, comunicatii, lucrari stiintifice
MesajScris: Lun Apr 02, 2018 12:12 pm 
Neconectat
Tornada
Tornada
Avatar utilizator

Membru din: Vin Iun 20, 2008 1:00 pm
Mesaje: 15252
Localitate: cluj
Precipitatiile atmosferice

Precipitatiile atmosferice cuprind totalitatea produselor de condensare si cristalizare a vaporilor de apa din atmosfera, denumite si hidrometeori, care cad de obicei din nori si ajung la suprafata pamantului sub forma lichida (ploaie si aversa de ploaie, burnita etc.), solida (ninsoare si aversa de zapada, grindina, mazariche etc.), sau sub ambele forme in acelasi timp (lapovita si aversa de lapovita). In meteorologie, observatiile asupra precipitatiilor atmosferice se efectueaza vizual (felul, durata si intensitatea lor) si instumental, masurand si inregistrand continuu cantitatea de apa cazuta in timpul caderii precipitatiilor. Particularitatile si repartitia precipitatiilor, ca si a altor elemente meteorologice, depind direct de caracterul miscarilor aerului, respectiv de gradul de dezvoltare al convectiei termice, dinamice sau orografice, precum si de deplasarile advective.

In reteaua meteorologica din Romania, cantitatile de precipitatii atmosferice se masoara cu pluviometrul tip IMC, la termenele climatologice (07 si 19 TLMS), precum si ori de cate ori este necesar. Zilnic, se insumeaza cantitatile de la cele doua termene de observatii, rezultand cantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 24 de ore, in ziua climatologica (de la 19, la 19h). Conform instructiunilor metodologice pluviometrul IMC are suprafata de receptie de 200 cm situata la inaltimea de 1,5 m de la nivelul solului.

Precipitatiile atmosferice fiind un element meteorologic dificil de masurat, comporta unele erori inerente, legate, in principal, de actiunea vantului si de evaporatie. Este evident ca, odata cu cresterea altitudinii si implicit sporirea ponderii precipitatiilor solide din totalul precipitatiilor anuale, actiunea vantului determina cresterea erorii de masurare, prin diminuarea cantitatii reale.

Inregistrarea continua a cantitatilor de precipitatii se face cu ajutorul pluviografului. Acesta permite inscrierea pe o diagrama (pluviograma) a tuturor caracteristicilor ploii: data cand s-a produs, momentul de inceput si de sfarsit, durata ploii si cantitatea de apa cazuta. Pe baza acestor parametri se determina ploile de calcul, care prezinta o importanta deosebita pentru multe domenii de activitate, cum ar fi: proiectarea si planificarea constructiilor hidrotehnice, lucrarile de canalizare si sistematizare rurala si urbana, hidroamelioratiile, transportul fluvial etc. Deoarece functionarea acestuia este conditionata de forma lichida a precipitatiilor, durata functionarii acestuia se rezuma la intervalul cald al anului si numai cand temperaturile sunt pozitive. Din inregistrarea continua a precipitatiilor pe pluviograma, rezulta urmatorii parametri de baza ai ploii: cantitatea (mm), durata (min) si intensitatea (mm/min), care comporta prelucrari ulterioare.

Temperatura aerului

Reprezinta principalul element meteorologic care exprima din punct de vedere fizic viteza cu care particulele de aer efctueaza miscari de tip boolean (dezordonate) provocate de starea termica a volumului de aer. Pentru masurarea temperaturii aerului se utilizeaza diferite scari, in Europa scara Celsius fiind predominanta.

Regimul temperaturii aerului poate fi descris cu ajutorul mai multor parametri climatici rezultati din analiza si calculul statistic al sirurilor de date: sumele, mediile, valorile extreme, durata intervalelor cu valori caracteristice, frecvente, probabilitati, etc. Toti acesti parametri se fundamenteaza pe masuratorile temperaturii aerului din adapostul meteorologic de la fiecare statie din reteaua nationala. In aceasta lucrare a fost luata ca baza perioada de masuratori de 40 de ani (1961-2000), cand programul climatologic a inclus patru termene de observatii (01; 07; 13; 19 timp local mediu solar) efectuate cu ajutorul termometrului ordinar cu mercur. Inregistrarea extremelor zilnice de temperatura s-a efectuat cu termometre speciale, de maxima (cu mercur) si de minima (cu alcool) la doua termene de observatie luandu-se ca reper ziua climatologica (19 – 19 h).

Pe langa temperatura masurata la diferite termene, mai este utilizata inregistrarea continua a temperaturii cu ajutorul termografelor instalate deasemenea in adapostul meteorologic. Temperaturile orare extrase de pe termograme suporta unele corectii prin raportarea la valorile citite la tremometrul ordinar la cele patru termene de observatie.


Sus
 Profil  
 
 Subiectul mesajului: Re: Articole, comunicatii, lucrari stiintifice
MesajScris: Lun Apr 02, 2018 2:21 pm 
Neconectat
Weather Guru
Weather Guru
Avatar utilizator

Membru din: Vin Dec 05, 2008 1:00 pm
Mesaje: 32738
Localitate: Cluj-Napoca
Aoleu, aceleasi date rumegate si ras-rumegate...booooring....


Sus
 Profil  
 
 Subiectul mesajului: Re: Articole, comunicatii, lucrari stiintifice
MesajScris: Lun Apr 02, 2018 2:32 pm 
Neconectat
Tornada
Tornada
Avatar utilizator

Membru din: Vin Iun 20, 2008 1:00 pm
Mesaje: 15252
Localitate: cluj
Asta e varianta oficiala :)


Sus
 Profil  
 
 Subiectul mesajului: Re: Articole, comunicatii, lucrari stiintifice
MesajScris: Lun Apr 02, 2018 7:20 pm 
Neconectat
Weather Guru
Weather Guru
Avatar utilizator

Membru din: Vin Dec 05, 2008 1:00 pm
Mesaje: 32738
Localitate: Cluj-Napoca
Cel mai idiotic e la faza cu vantul...viteze maxime de 40 m/s acolo, intre 30-40 m/s acolo, fara sa dea niste valori istorice, ceva...mari phd-isti pe acolo, ce sa zic...


Sus
 Profil  
 
 Subiectul mesajului: Re: Articole, comunicatii, lucrari stiintifice
MesajScris: Sâm Mar 23, 2019 1:14 am 
Neconectat
Tornada
Tornada
Avatar utilizator

Membru din: Vin Iun 20, 2008 1:00 pm
Mesaje: 15252
Localitate: cluj
https://republica.ro/schimbarile-climat ... 046_s14003


Sus
 Profil  
 
Afişează mesajele de la anteriorul:  Sortează după  
Scrie un subiect nou Răspunde la subiect  [ 81 mesaje ]  Du-te la pagina Anterior  1, 2, 3, 4, 5, 6  Următorul

Ora este UTC + 2 [ DST ]


Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 1 vizitator


Nu puteţi scrie subiecte noi în acest forum
Nu puteţi răspunde subiectelor din acest forum
Nu puteţi modifica mesajele dumneavoastră în acest forum
Nu puteţi şterge mesajele dumneavoastră în acest forum
Nu puteţi publica fişiere ataşate în acest forum

Căutare după:
Mergi la:  
cron
Termeni şi condiţii
Powered by phpBB® Forum Software © phpBB Group
Translation/Traducere: phpBB România
phpBB SEO