Insemnari meteo interesante din zona de sud-vest a tarii. Dedicatie pentru supercell.
(Globu Craiovei) Craiul Iova...Craiova....nu stiam!
1.Clima
Datorită poziţiei sale geografice în bazinetul Petnic din sud-vestul ţării, satul Globu Craiovei se încadrează în regiunea climatică sud-vestică, unde masele de aer oceanic se întâlnesc cu cele mediteraneene, favorizând precipitaţii bogate atât primăvara cât şi toamna.1
Centrul dinamic al Azorelor determină îndulcirea climei şi se manifestă prin acţiunea ciclonilor şi maselor de aer cald din Marea Mediterană şi Adriatică. Temperatura medie anuală înregistrează valori cuprinse între +8C +10C, temperatura medie a verii +20C +23C, iar cea a iernii -2C 3C.
Anual sunt între 180-200 de zile fără îngheţ, iar stratul de zăpadă rămâne pe sol în medie 30-50 de zile. Datorită atât adăpostului oferit de dealurile înconjurătoare, cât şi fenomenului de încălzire a atmosferei, în unii ani solul a fost acoperit cu zăpadă doar 10-15 zile. Aşa au fost iernile anilor 1974-1975 sau 2007-2008. Asemenea fenomene s-au înregistrat şi cu mulţi ani în urmă, după cum aflăm din însemnările unor preoţi, făcute pe vechile cărţi bisericeşti: „În iarna anului 1898 adecă lunile noiembrie şi decembrie a fost puţină neao, tot senin, ploie şi cald. În ianuarie şi februarie tot timpu cu soare, neao nimic. Mai frumos ca vara!” (Antologhion, Râmnic, 1786, exemplarul de la Globurău, însemnare) „Au fost însă şi ierni grele, cu zăpezi mari: în 1782, în 1795 s-a scris că a căzut atâta zăpadă că a acoperit casele, că oamenii au ieşit pe coş ori prin tunele făcute de ei prin zăpadă. În anul 1808, datorită gerului şi zăpezilor, au murit unele vite. Pagube însemnate au adus şi ninsorile şi gerurile târzii, ca în anul 1770, iar în 1836, Lăpădat Domăşneanu, „Nation Lehrer” (învăţător naţional) din Petnic, scrie că, la 28 aprilie a nins şi apoi trei zile a căzut brumă; că bucatele şi pădurea s-au vătămat.”2
Media anuală a precipitaţiilor este de 700-800 mm şi prezintă două maxime: mai-iunie şi octombrie-noiembrie. Nu se înregistrează decât rar perioade secetoase care să influenţeze negativ vegetaţia, dar mai ales culturile agricole.3 Totuşi, au fost şi ani de mare secetă, ca 1794, când din ianuarie şi până în toamnă n-a căzut un strop de ploaie şi totul s-a uscat, toate apele au secat şi mare foamete a fost. Ani secetoşi au mai fost în 1812-1814: în acest ultim an, scrie Lazăr Irachiescu, învăţător în Valea Bolvaşniţa, a fost foamete mare „prestă toată lumea” şi mulţi oameni au murit.4 Cel mai secetos an a fost însă 1946, când producţia agricolă a fost total compromisă, locuitorii satului, şi aşa sărăciţi din cauza războiului şi a trecerii ruşilor, au suferit de foame.
Fiind aşezat între dealuri, satul este la adăpost de vânturile puternice care produc distrugeri; cele care bat aici predominant sunt din N-V. Totuşi, din cauza diferenţelor de altitudine dintre coastele mai înalte, părţile depresionare şi văile ce străbat moşia satului, se conturează un microclimat local caracterizat prin inversiuni de temperatură, datorită cărora masele de aer rece care coboară primăvara târziu de pe coaste favorizează formarea brumelor care provoacă pagube pomilor fructiferi înfloriţi şi culturilor de legume timpurii. În primăvara anului 1957, la sfârşitul lunii mai, brumele au distrus toate culturile de porumb, oamenii fiind nevoiţi să semene din nou.
În concluzie, zona descrisă se caracterizează prin veri potrivit de călduroase, precedate de primăveri timpurii cu precipitaţii suficiente, toamne prelungite şi fără vânturi puternice. Aceste particularităţi o încadrează în climatul submediteranean, dar altitudinea şi configuraţia reliefului estompează într-o oarecare măsură influenţa acestuia.
2.Hidrografia
Reprezentată prin pânza de ape freatice, izvoare şi râuri cu caracter permanent sau temporar, reţeaua hidrografică, ca toate celelalte elemente geografice, îşi pune amprenta şi ea asupra peisajului localităţii Globu Craiovei, fiind la rândul ei influenţată de majoritatea factorilor mediului geografic: relief, climă, vegetaţie, precum şi activitatea omului (antropică).
Pânzele de ape freatice se găsesc la adâncimea de 0,8-2 m faţă de nivelul solului şi sunt amenajate sub formă de fântâni pentru alimentarea oamenilor şi animalelor. Aceste ape nu sunt poluate, dar conţinutul bogat în fluor cauzează numeroase carii dentare, în special la copii.
Reţeaua hidrografică de la suprafaţă este alcătuită din torente, pâraie şi râul Craiova. Mulţimea ogaşelor şi a torentelor face ca teritoriul satului să fie unul din cele mai fragmentate din cuprinsul Banatului de Sud.5
Râul Craiova
Râul Craiova are izvoarele în Munţii Semenicului în Culmea Flămânda (1009 m) şi Culmea Craiova (1103 m) şi se varsă, după unirea lui cu pârâul Mehadica, în râul Belareca, care se varsă la rândul lui în râul Cerna. Are un bazin hidrografic de 126km2 şi se scurge pe o lungime de 29 km; aparţine aşadar, bazinului Cernei. Pe teritoriul satului afluentul principal este Slătinicul, un pârâu mic ce vine din culmea Dosul Mehadicei, de la poalele Semenicului. Datorită condiţiilor climatice, obârşiei şi bazinului hidrografic în majoritate pe dealuri el are un caracter semipermanent. Vara, dar mai ales în perioadele cu secetă, seacă complet.
Un alt afluent al Craiovei este pârâul Calva, care are izvoarele în Dealul Oşvina la o altitudine de 580 m, situat la hotarul cu satul Lăpuşnicel. După ce curge printre dealurile Priod şi Calva, intră pe teritoriul satului Petnic, unde are gura de vărsare.
Aceste ape au debite reduse în timpul verilor şi iernilor geroase şi viituri, ce provoacă inundaţii, în perioada martie-iunie. Scurgerea medie este de 33-43% iarna, iar primăvara cu valori apropiate sau mai mari.
Din însemnările cantorului Alimpie Fişteag pe Penticostar, Râmnic, 1785, aflăm că cele mai mari inundaţii au avut loc în anul 1910; în noaptea de 13 iunie, cu o săptămână înainte de Rusalii, au fost ploi aşa de mari, încât apele revărsate ale Craiovei au distrus 40 de case, situate pe malul drept al râului la locul numit „Lunca Mică”. S-au înregistrat pierderi mari în animale şi 20 de victime omeneşti. De asemenea, a fost compromisă întreaga recoltă de pe dealurile Calva şi Strenia, precum şi în toate grădinile de la biserică în jos.6
În anul 1950, în luna mai, în urma unei ruperi de nori, pârâul Slătinic a distrus 8 gospodării şi a înecat multe animale şi păsări. Cursul râului Craiova este rapid în chei şi domol în localitate, ca urmare a pantei reduse. Aici el construieşte câteva meandre, valea luând forma unui clasic „S”. Malurile sunt înalte, de 7-8 m în chei, apoi joase, alternând cu unele mai ridicate, având înălţimea cea mai mică spre Petnic, unde şi viteza de scurgere atinge cele mai mici valori.
Frumoasele chei ale Globului au propria lor legendă. „Se povesteşte despre Craiul Iova, cândva stăpânul întregului ţinut al Crainei, care cu sabia a despicat în două muntele în zona cuprinsă între comuna Lăpuşnicel şi satul Globu Craiovei, dând astfel naştere Cheilor Globului şi pârâului ce-i poartă numele. Prin străpungerea muntelui şi crearea defileului de către miticul personaj Crai Iova au fost deversate apele unui mare lac ce ocupa întregul spaţiu dintre dealul Ţerova (cumpănă de ape ce desparte Ţara.... cred ca am pierdut url-ul.
Oricum asta era important, voiam insa sa postez si url-ul
se salvase ca si document word si iesisem de unde am accesat
Se specifica cum ca nu se inregistreaza de obicei perioade secetoase, desi exceptii au fost, cum e si cazul de fata cand zona aceasta e mai ferita de uscaciune.
Autentificare
Înregistrare
FAQ
Căutare
, plus câteva contribuţii personale. Cu speranţa că efortul va fi util unora din mica breaslă a celor preocupaţi de atmosferă, vreme şi climă, asteptăm şi alţi pasionaţi care să se alăture demersului nostru cu idei, comentarii, polemici, etc. Poate un fel de poiana lui Iocan, o şezătoare virtuală care să scurteze timpul petrecut de elevi/studenţi căutând pe net câte ceva despre vreme, punându-le noi într-un singur loc. Spre binele stratului de ozon''
