Interesant articol
Este din decembrie 2007 EVZ
Bucuresti - orasul fara iarna
Troienele de altadata din Capitala vor putea fi admirate numai in fotografii de arhiva, pentru ca anotimpul alb isi pierde urma.
Batai cu bulgari de zapada, derdelus improvizat in fata blocului, geamuri pe care gerul desena flori de gheata, faina cernuta din cer de dimineata pana seara.
Pentru cei mai multi dintre bucuresteni toate se transforma treptat in crampeie de amintiri din vremea copilariei.
Asta pentru ca, de cativa ani, anotimpul alb a inceput sa ocoleasca Bucurestiul. Anul acesta a fulguit anemic, astfel ca stratul de zapada a lipsit cu desavarsire. Este pentru prima oara in ultimii 22 de ani cand saniile au ruginit pe balcon, iar previziunile specialistilor sunt pesimiste: iernile nu vor disparea din catalogul anotimpurilor, insa nu vor mai aduce niciodata troiene ca in anii ‘50.
Ultimele ierni adevarate au fost in 2001 si 2003, cand zapada a depasit 30 de centimetri. Totusi, daca unii bucuresteni duc dorul iernilor albe, pentru altii ninsorile nu au ce cauta intr-un oras supraaglomerat si murdar.
De neuitat: viscolul din 1954
Nameti de doi metri, scoli inchise si tancuri batatorind zapada sunt imagini greu de imaginat in Capitala ultimelor ierni. Toate acestea chiar s-au intamplat insa in urma cu 53 de ani - iarna 1953/1954 fiind trecuta si in analele Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM) ca fiind cea mai grea din istoria masuratorilor meteorologice. „Locuiam refugiati in apartamentul bunicii de pe Calea Calarasi, in apropiere de Piata Muncii. Intr-o singura noapte, stratul de zapada a ajuns aproape la trei metri. Nu am iesit din casa
pentru ca nu aveam bocanci”, isi aminteste bucuresteanca Stefana Bianu.
Si fotograful Andrei Pandele se intoarce in trecut, la iernile copilariei, despre care vorbeste si pe blogul sau. „In februarie 1954 a fost o ninsoare exceptionala, cea mai grea iarna de care-mi amintesc. Aveam 8 ani. Scolile s-au inchis, zapada troienita depasea
2,5 metri. Se circula prin tuneluri sapate in zapada”, povesteste Andrei Pandele. El isi mai aminteste cum un tanc implicat in activitatea de deszapezire a ramas blocat in mijlocul intersectiei Calea Dorobanti cu Stefan cel Mare.
Zvacnirea iernii din primavara
Meteorologul Ortansa Jude spune ca nu va uita niciodata anul in care iarna s-a intors din drum tocmai de Sfintele Paste: 14 aprilie 1996. „Eram de serviciu, iar in dupa-amiaza aceea au fost 190 C. Insa, datele de observatie ne spuneau ca o sa vina o racire accentuata si ninsoare chiar si la Bucuresti.
Am ezitat enorm sa ne exprimam transant, de teama ca vom fi ridiculizati, si am spus ca in urmatoarele 24 de ore vremea va deveni deosebit de rece, ca va ploua temporar si maxima zilei de luni va fi in jur de 70 C”, povesteste Ortansa Jude. Iar in noaptea respectiva, ploaia s-a transformat rapid in ninsoare si s-a depus un strat de zapada de-o palma, adauga meteorologul: „Mi s-a intiparit in memorie ninsoarea aceea de Paste pentru ca am ezitat s-o exprim din cauza ca era o zi de sarbatoare foarte importanta. Mult timp am regretat ca nu mi-am urmat primul impuls profesional”.
„Nu am mers la scoala cateva zile”
Si bucuresteanca Marcela Bunea isi aminteste cu precadere de o iarna din adolescenta: cea din 1985/1986. Atunci, in Bucuresti, prima ninsoare a cazut pe 26 octombrie, in ziua de Sfantul Dumitru. „Eram in clasa a XII-a. Mai multi am hotarat sa chiulim a doua zi pentru a-l serba pe-un coleg, la un profiterol. Dar a doua zi, surpriza: ninsoarea nu mai contenea. Am lipsit cateva zile de la scoala din cauza nametilor care pusesera stapanire pe Bucuresti”, spune Marcela cu un zambet nostalgic in coltul gurii.
„Anotimpurile nu vor mai fi la fel”
Din statisticile ANM reiese ca, in ultimii 22 ani, bucurestenii s-au bucurat doar de cinci ori de un sezon hibernal ca la carte. Este vorba de iernile din 1985, 1990 si 1996, cand lunile ianuarie si februarie au venit cu zapada de 40 de centimetri. In 2001 si 2003, de altfel considerate si ultimele ierni adevarate, stratul de nea nu a depasit 30 de cm.
In schimb, din sezonul 2003/2004 si pana in 2005/2006, iarna s-a lasat asteptata in Capitala pana spre sfarsitul lui ianuarie si inceputul lui februarie, cand am avut parte de ninsori, viscol si trafic perturbat de stratul de zapada depus pe carosabil.
Dar iarna 2006/2007 este de departe cea mai atipica din lungul sir de anotimpuri albe care au iesit din tiparele obisnuite. Asta pentru ca am vazut doar cateva fulguieli anemice, iar temperaturile au fost mult mai mari decat cele normale. Spre exemplu, daca in luna ianuarie 2006 se inregistrau -2,90 C la Statia Filaret si -40 C la Statia Baneasa, anul acesta, in ianuarie, au fost 5,20 C la Filaret si 3,60 C la statia Baneasa. „Ultimele patru ierni au fost atipice in zona de sud a tarii, iar cea de anul acesta s-a detasat net prin lipsa zapezii”, puncteaza meteorologul Ortansa Jude.
De altfel, ea mai spune ca trebuie sa ne obsnuim cu ideea ca, desi vom avea in continuare patru anotimpuri, acestea nu vor mai semana niciodata cu cele de acum cateva decenii.
Topul nametilor din Capitala
Anul Luna Strat zapada Temperaturi minime
1984/1985 ............ ianuarie .........30-40 cm ............-23 grade C
.................................februarie ....... 25-28 cm ...........-19 grade C
1989/1990 ............ ianuarie ..........30-40 cm ...........-20 grade C
1995/1996 .............februarie .........40 cm .................-17 grade C
2000/2001..............ian - febr......... 22-32 cm ...........-19 grade C
2002/2003 .............decembrie......10-20 cm ............-18 grade C