Si eu am incercat sa ma feresc de batai pe cat posibil, dar nu pentru ca mi-era frica ca iau bataie, ci pentru ca, atunci cand ma enervez nu mai gandesc limpede absolut deloc si risc sa omor pe cineva. Frica de puscarie m-a bantuit toata tineretea si am stat cuminte. Asta e, de mic am gandit inainte sa actionez, m-am nascut cu ghinionul asta.
M-a enervat o data unul in liceu, si am aruncat cu un scaun dupa el, dar cu forta nu cu precizie, ca prostul, s-a ferit si am spart tabla.

M-au acoperit colegii asa ca nu mi s-a scazut nota la purtare. Daca il nimerea scaunul ala in cap probabil intra in coma, dupa aia m-am gandit si eu mai bine ce am facut.

In clasa a 12-a i-am dat un pumn in fata unui coleg, dar din joaca, si a cazut la pamant cu ochiul umflat.

Ce sa-i mai cer scuze, a crezut ca am facut-o intentionat.

M-a parat la toti profesorii, dar, spre oftica lui ii ziceau "eee pe dracu, Andrei e baiat cuminte, n-ar face asa ceva"

In rest, in general am reusit sa ma feresc de belele in liceu, desi liceul era intr-o zona rau famata a Constantei. Am luat-o o data pe coaja, dar era o gasca intreaga si n-aveam ce face. Aici in Cluj nu sunt zone rau famate, mai iese scandal in zonele cu blocuri de garsoniere confort 3

din Groapa sau din Manastur, dar in general liniste si pace.
Amintiri din copilarie.
