Partners

Desi ideal ar fi ca grindina sa fie combatuta in toate locurile unde produce pagube materiale acest lucru nu merita pus in practica datorita faptului ca investitiile necesare ar depasi cu mult valoarea eventualelor pagube produse de grindina.

absolut corect !!

si prin urmare orice investitie in sensul combaterii grindinei ar trebui sustinuta in primul rand de catre sectorul privat. Astfel, podgoriile au in general interes maxim in combaterea grindinei. Faptul ca o lege introduce suportul bugetar pentru asemenea proiecte este extrem de suspect

Eu locuiesc in sudul Bucurestiului, cartierul Berceni. Pacat ca nu exista nici un proeict pentru a dirija precipitatiile si-n zona noastra, deoarece mai mereu furtunile ne ocolesc. Cel mai mult ploua in N-E si N-V orasului, dar nu stiu de ce se intampla asa. Si oricum, banii ar trebui investiti in alte proiecte m ai realiste si de stricta necesitate, cum este Sanatatea.
Gandind realist, inteleg ca n u se poate face nimic, si ca seceta va pune stapanire pe sudul tarii, asa ca singura solutie ar ramane organizarea de expeditii pentru urmarirea furtunilor care apar in partea de sud a tarii sau in afara Bucurestiului.

Asa cum se intampla cu Berceniul in cazul Bucurestiului, se intampla in zona mea cu Piatra-Olt, care se afla la vreo 12km SV de Slatina, pe drumul catre Craiova, inainte de Bals. Oraselul asta e ocolit rau de catre furtuni, cateodata ma ia rasul de ce prapad e in Slatina si Piatra Olt nimic! Am pe cineva care face naveta Piatra Olt- Slatina, si daca omul respectiv prinde furtuna in Slatina suna pe mama lui de la Piatra si intreaba "pe acolo cum a fost?" si ea ii raspunde "n-a fost mama nimic ca aicea nu vrea sa ploua niciodata, ploua numai la voi la Slatina ca sa creasca pietrele!(adica blocurile si cu asfaltul)"Cand e furtuna in Slatina si omul meu e in Piatra Olt si il sun si ii zic ce a fost aici, el ramane blocat si zice "pai da cum, ca la mine nu a fost nimic?"

Da, si aici e fenomenul asta . In primavara se formau aproape zilnic furtuni chiar langa oras. Treceau langa si isi vedeau de treaba mai departe. Am pierdut sirul a cate furtuni au ratat milimetric orasul. La fel a fost si la 3 furtuni mari. O supercelula a trecut in noaptea de 14 spre 15 iulie tot asha, la cativa kilometri de oras. Tot in noaptea aia, una si mai misto urma sa treaca aproape de oras, dar s-a spart. A mai fost una care arata super pe radar, prin iunie. Venea direct spre oras. S-a disipat cu putin inainte de a trece peste oras.
Faptul ca in primavara furtunile se formau in acelasi loc de foarte multe ori, chiar in zona termocentralei de la Mintia, dar si faptul ca norii incepeau convectia puternica dupa ce treceau de centrala ma duce cu gandul la ideea ca particulele emise de centrala ar putea avea un rol in formarea furtunilor de atunci. Tot prin zona unde se faceau furtunile e si fabrica de ciment de la Chiscadaga.
De asemenea, e o zona unde aproape la fiecare furtuna da cu grindina

la mine nu se intampla asa ceva..se intampla sa ploaia intro parte de oras..in cealalta nu..sau grindina doar intrun cartier..sau ceata..mai ales unde stau eu..chiar langa mures..dar..pe rand..dak acuma ploua tare in partea asta..data viitoare..ploua mai mult in cealalta parte..sau asa..da nu se intampla fenomene.asa..cum ziceti voi..cel putin in zona asta..

Probabil ca acum depinde de zona in care suntem si de conditile atmosferice. La Bucuresti majoritatea furtunilor, fie ele mezociclonice sau celule simple, se disipa atunci cand se apropie de Berceni, lucru foarte- foarte amagitor pentru mine. Evident, ca au fost cazuri cand furtuna nu ne ocolea si ploua torential, cu vant puternic si uneori cu grindina ,dar de mici dimensiuni, cat cireasa cel mult, exceptie fcand ziua de 28 mai 2008 cand grindina a fost aproape cat nuca!
Atunci cand norii vin din N-E, ploaia ne ocoleste cam in 80-90% din cazuri. Frontul traverseaza Bucurestiul oarecum pe diagonala, cel putin asa se vede de la mine din balcon, iar precipitatiile cele mai abundente sunt in nordul orasului, asa cred.

Se pare ca orice furtuna care traverseaza Bucurestiul intra tare printr-un capat al orasului si moare pana sa ajunga in celalat capat, ca si cum conditiile de deasupra Bucurestiului sunt oarecum improprii pentru existenta ei, efectiv se taie alimentarea cu energie a furtunii. Trebuie, ca Bucurestean, sa locuiesti in NV sau in SV orasului daca vrei furtuni, nu ca Emanuela in SE orasului, care, din cate se pare, este cea mai defavorizata zona din punctul asta de vedere! Cazurile in care furtuna nu ocolea Berceniul erau acelea in care norul venea din SE, lucru foarte rar. In Slatina, cele mai multe furtuni vin asa: Locul 1 SV
Locul 2 NV
Locul 3 NE
Locul 4 SE, aceasta fiind o clasificare a directiilor in functie de numarul de furtuni venite din fiecare, de-alungul anilor. In perioada 3-5 August 2006, toate 4 furtunile au venit din SV. De altfel, un lucru interesant este ca ultima furtuna venita din NV a fost 11 Iunie 2004, din 2005 incoace a predominat SV-ul.

Da , sunt intr-o zona ferita de furtuni si este mare lucru cand am parte si de grindina.
Cred ca pe 11 iulie 2007 a fost supercelula in S-V Bucurestiului, iar sistemul noros se deplasa cam de la S-E spre S-V, iar furtuna a ajuns la noi cand era pe duca. Pana sa se destrame asa presupuna supercelula, am putut vedea un nor extrem de negru, care parea circular si cu niste striuri fine si ciudate la margine. Acolo erau frecvente descarcari electrice, iar tunetele se auzeau slab. Pe masura ce norul a inaitat, s-a extins spre noi, dar s-a subtiat repede. In caz ca n-ar fi pierdut energie si daca ar fi continuat convectia, am fi avut furtuna deosebit de puternica. Zona cu precipitatii avea o slaba nunata de verde- albastru si fulgera des, iar aceasta se putea vedea undeva la capatul norului. Insa la inceput, pana sa se desrame, am crezut ca vine potop de ploaie, deoarece rar am vazut asemenea nori negrii. Mi-am sunat bunica, s-o avertizez ca vine furtuna mare.

Uite aici un filmulet cu furtuna din 11 iulie 2007 din Bucuresti. O chestie draguta este ca la un moment dat se vede in geam calculatorul aprins pe Mozaic Radar Romania de la ANM.
http://www.youtube.com/watch?v=HI1Rb0lGnE8

Multumesc mult pentru filmulet !
Este adevarat ca norii nu se vad prea clar, insa stiu sigur ca au fost foarte grosi si ca au fost oraje puternice. La cat de tare a plouat acolo unde se filma, ma duce cu gandul ca e posibil sa fi fost furtuna mezociclonica.

Mishto imagini...Nu putem sti sigur, dar daca a fost supercelula, zona aia de nor joasa de tot vizibila in stanga ar putea fi mezociclonul .

Da, din pacate n u putem sti exact tipul de furutna care a fost pe 11 iulie 2007, dar poate gasiti voi in vreo arhiva ceva date sau imagini satelitare, nu stiu ce sa zic. La cat de negrii erau norii si la felula in care arata celula de furtuna- relativ circulara si foarte bine delimitata, ma face sa cred ca e posibil, sa zimcem in proportie de 70% ca a fost mezociclon. De ceea ce pot sigura, este ca a fost vorba de o furtuna convectiva si persistenta. Nu a fost tocmai una obisnuita, nici macar nu-mi amintesc sa m ai fi vazut vreuna aproape la fel ca aceea. In general, nici o furtuna n u poate fi identica ca alta, fiecare este unica in felul ei, n u sunt trase la indigo, asta e imposibil
POate si de aceea n u ma plictisesc niciodata cand vremea este instabila, deoarece mereu vad altceva si iar altceva, in sensul ca norii si felul i n care ploua e mereu diferit, chiar daca caracterisitcile averselor si al furtunilor sunt aceleasi.

Dragilor, nu cred ca ar trebui sa privim lucrurile numai din perspectiva pasiunii pentru fenomenele meteorologice (mai mult sau mai putin intense).
Fie ca ne plac, fie ca nu, acestea fac parte din normalitate chiar daca pentru violenta unora suntem noi oamenii vinovati (defrisari masive, emisiile de CO2, pulberi s.a.).
Manipularea imenselor energii din atmosfera este cel putin periculoasa mai ales ca nu ne putem lauda deocamdata ca am descoperit toate tainele mediului inconjurator.
Stiati ca un nor Cumulonimbus bine dezvoltat poarta cu sine echivalentul catorva bombe de la Hiroshima?
Ce ar insemna ca noi sa intervenim in evolutia acestuia? Stim sigur ce dereglari poate produce interventia noastra (fie ea locala sau punctiforma) asupra atmosfarei?
Eu sunt de parere ca nu!
Am vorbit dealtfel si cu cativa meteorologi previzionisti care imi confirma parerea.
Prognoza meteorologica se bazeaza pe radare, sateliti si modele numerice care se valideaza (sau calibreaza) cu observatiile in timp de la statiile meteo.
Daca intervenim asupra parametrilor atmosferici ce valabilitate mai pot avea aceste modele numerice? Mai pot fi aplicate?
Cine ne poate garanta ca manipuland parametrii fizico-chimici ai atmosferei intr-o zona a tarii nu producem dereglari majore in altele?
Daca stiinta s-a dezvoltat intr-atata de ce americanii nu fac sa ploua in Atacama, tarile arabe in Sahara, China si Mongolia in Gobi... etc. ?
Consider aceasta lege numai un mod de a se mai imbogati cativa "alesi".
Cu cativa ani in urma un centru de rachete antigrindina de la unii din vecinii nostri, dupa ce au epuizat stocul de iodura de argint (folosit ca nuclee de condensare) s-au gandit ca e mai ieftina si mai usor de produs iodura de plumb "care nu este deloc poluanta".
Oare acest lucru nu se poate intampla si la noi avand in vedere inventivitatea romaneasca in materie de "economii"?
La noi chiar si institutiile de stat (sau mai ales) fac economii in detrimentul calitatii, protectiei mediului si a propriilor angajati!
Consider ca ar fi fost necesara o dezbatere publica a acestui act normativ inainte de a fi supus aprobarii de catre Legislativ.
Comunitatea stiintifica din Romania (mai ales cei fara implicare politica sau financiara directa) dar si societatea civila trebuiau consultate in privinta implicatiilor acestei legi.
Dar, cum spune un cunoscut om de televiziune_ traim in Romania si....