Caciulata e deja bagata intre munti.
Depinde de viteza de deplasare a maselor noroase.Cel mai frecvent se intampla cand circulatia e de NV sau NNV , iar cu cat viteza acestei circulatii e mai mare cu atat sistemele se formeaza mai departe de munte(5-10-15-20 km) sau chiar nu se formeaza in vestul Olteniei deloc ci abia in zona estica sau in deluroasa/montana dintre Olt si Arges si chiar pana spre Curbura, asociate convergentei.Furtunile pot sosi dinspre NV si in depresiunile subcarpatice din vestul Olteniei, dar atunci in troposfera joasa e o circulatie sudica sau estica ori whatever, numai pe componenta nordica nu.Nu e tocmai stiintific ce spun eu aici, dar asa am observat fenomenul.De multe ori sunt furtuni puternice, in ton cu cele care se formeaza in zona de nord a Munteniei pe convergenta anterior mentionata.Imi vine acum in minte ca exemplu furtuna din 9 iulie 2013, care datorita activitatii electrice deosebite a bulit pana si interfonul de la scara, dar si furtuna de anul trecut de Sf Ilie.Vorbim deja de furtuni din cazul 2.In principiu nu exista zona care sa fie avantajata pe toate circulatiile, fie ca este localizata aproape sau departe de munte.Trebuie sa fie una macar care sa "scartaie" de obicei

Bineinteles ca festinul furtunistic e in verile instabile in care circula frecvent fronturi dinspre vest sau Mediterana, la asta adaugandu-se si furtunile prefrontale.In cazurile astea avem si verile de referinta cand se inregistreaza si cantitati mari de precipitatii, uneori de peste 500 sau chiar 600 mm, iar cateva exemple(dupa 1961) ar fi 609.8 mm la Polovragi in 1991, 576.5 mm la Pades in 1999, 517.2 mm la Voineasa in 1975, 515.6 mm la Valcea tot in 1975, iar de la postul de la mine din localitate(dupa 1990) 515 mm in 2005
